deprimáre — s. f. (sil. pri ), g. d. art. deprimärii; pl. deprimäri … Romanian orthography
depresiune — DEPRESIÚNE, depresiuni, s.f. I. 1. Formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare. 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine şi care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde… … Dicționar Român
melancolie — MELANCOLÍE, melancolii, s.f. 1. Stare de tristeţe, de deprimare, amestecată cu visare şi cu dorinţa de izolare; p. gener. tristeţe (uşoară), 2. Boală psihică care se manifestă printr o continuă depresiune, prin tristeţe morbidă, prin apatie,… … Dicționar Român
descurajare — DESCURAJÁRE, descurajări, s.f. Faptul de a (se) descuraja; p. ext. starea celui care şi a pierdut curajul; deprimare, demoralizare. – v. descuraja. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 Descurajare ≠ încurajare Trimis de siveco,… … Dicționar Român
dezolare — DEZOLÁRE, dezolări, s.f. Mâhnire adâncă; deprimare. ♦ fig. Loc, mediu caracterizat printr o singurătate tristă şi apăsătoare; pustiu, pustietate. – v. dezola. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZOLÁRE s. v. jale. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pesimism — PESIMÍSM s.n. Atitudine a omului care priveşte cu neîncredere viaţa şi pe semenii săi şi care consideră că toate situaţiile au un deznodământ fatal; concepţie filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferinţa predomina în… … Dicționar Român
stupoare — STUPOÁRE s.f. 1. (livr.), Stare de uluire provocată de o surpriză sau de o emoţie puternică; uimire, stupefacţie. 2. (med.) Simptom care apare în unele psihoze, manifestat prin deprimare, amuţire, imobilitate şi insensibilitate completă. – Din fr … Dicționar Român
demobilizare — DEMOBILIZÁRE, demobilizări, s.f. Acţiunea de a demobiliza şi rezultatul ei. – v. demobiliza. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEMOBILIZÁRE s. v. demoralizare, depre siune, deprimare, descurajare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
demoralizare — DEMORALIZÁRE, demoralizări, s.f. 1. Faptul de a (se) demoraliza; descurajare, deprimare; demoralizaţie. 2. (înv.) Imoralitate, desfrâu, corupţie. – v. demoraliza. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEMORALIZÁRE s. v. descurajare.… … Dicționar Român
demoralizaţie — DEMORALIZÁŢIE, demoralizaţii, s.f. (înv.) Demoralizare. – Din fr. démoralisation. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEMORALIZÁŢIE s. v. demoralizare, depre siune, deprimare, descurajare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
