fiindcă — FIÍNDCĂ conj. (Arată legătura cauzală dintre afirmaţia din propoziţia regentă şi cea din propoziţia subordonată) Pentru că, deoarece; de vreme ce. – Fiind (< fi) + că. Trimis de LauraGellner, 11.03.2009. Sursa: DEX 98 FIÍNDCĂ conj. (cauzal)… … Dicționar Român
întrucât — ÎNTRUCẤT conj. Deoarece; pentru că, fiindcă. ♦ (Adverbial) De vreme ce. – Întru + cât. Trimis de valeriu, 24.02.2009. Sursa: DEX 98 ÎNTRUCÂT adv., conj. 1. adv. (înv.) încât. (întrucât i a folosit, nu ştiu.) 2. conj. când, cum, deoarece,… … Dicționar Român
căci — conj. (Introduce propoziţii explicative) Pentru că, deoarece, fiindcă. Eu îi cunosc căci am trăit cu ei. – Că + ce. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CĂCI conj. v. că. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime căci conjcţ.… … Dicționar Român
dacă — DÁCĂ conj. 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că..., presupunând că..., de... Doar dacă. Numai dacă. 2. (Introduce o propoziţie optativă) Numai de... Dacă nu m ar vedea cineva. 3. (Introduce o propoziţie temporală, având uneori şi… … Dicționar Român
ce — pron. invar. I. (Interogativ, uneori cu nuanţă exclamativă) 1. (Exprimă o întrebare) Ce ai? ♦ (fam.; ca răspuns la o chemare) Poftim? ♦ (Cu valoare de interjecţie) Cum adică?! Se poate?! Nu l am găsit! – Ce? ♦ (Adjectival) Care? Ce fel de... ? 2 … Dicționar Român
cum — adv., conj. a. adv. I. (Interogativ). 1. În ce mod? Cum ai făcut de ai venit? ♢ expr. Cum şi în ce chip sau cum şi ce fel = în ce fel. A nu avea (sau a nu şti) cum = a nu avea posibilitate de a... ♦ (Repetat, în propoziţii enunţiative) Într un… … Dicționar Român
când — adv., conj. I. adv. (În propoziţii interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? Când a sosit? ♢ expr. Când şi când sau din când în când = câteodată, uneori. Când..., când... = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori … Dicționar Român
că — conj. 1. Introduce propoziţii subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Aşa i c a venit şi rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că i târziu; e) (consecutive) … Dicționar Român
dat — DAT1, daturi, s.n. I. Faptul de a da2; (urmat de determinări introduse prin prep. la ) efectuare a anumitor operaţii de prelucrare. Datul la rindea. II. 1. Realitate ca punct de la care se pleacă într un raţionament, într o discuţie; fapt din… … Dicționar Român
lepăda — LEPĂDÁ, lépăd, vb. I. (pop.) I. 1. tranz. A lăsa ceva din mână; a arunca. ♦ A arunca un obiect nefolositor sau fără valoare, renunţând la el. ♢ expr. A nu fi de lepădat = a fi vrednic de luat în seamă; a avea preţ, valoare. 2. tranz. A dărui, a… … Dicționar Român
