căruţă

căruţă
CĂRÚŢĂ, căruţe, s.f. 1. Vehicul de forma carului, dar mai mic şi mai uşor decât acesta, cu tracţiune animală, mai ales cu cai. ♢ expr. A se lăsa de căruţă = a renunţa la un lucru sau la o treabă începută. A rămâne de căruţă = a rămâne în urmă; a pierde ocazia. 2. Cantitate de fân, lemne etc. cât se poate încărca într-o căruţă (1). – Din car.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CĂRUŢA-DRÁCULUI s. v. scaiul-dracului.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CĂRÚŢĂ s. (Transilv. şi Ban.) cocie. (căruţă cu doi cai.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CĂRÚŢĂ s. v. car.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cărúţă s. f., g.-d. art. cărúţei; pl. cărúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CĂRÚŢ//Ă căruţăe f. 1) Vehicul de transport mai mic şi mai uşor decât carul, tras mai ales de cai. ♢ A rămâne de căruţă a pierde ocazia. 2) Cantitate de material care se poate încărca într-un asemenea vehicul. O căruţă de lemne. [G.-D. căruţei] /car + suf. căruţăuţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Mediterranean scene — The Mediterranean Scene is a musical collective created in Sciacca, Sicily, in the early 90 s by Michele Agghiastru Venezia. The collective s goal is to experiment with the fusion of extreme metal and Mediterranean folk influences. Since then… …   Wikipedia

  • car — CAR1, cari, s.m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros şi cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn şi se hrănesc cu acesta. – lat. carius (= caries). Trimis de valeriu, 30.10.2008.… …   Dicționar Român

  • haraba — HARABÁ, harabale, s.f. (reg.) Căruţă mare folosită pentru transportul grânelor şi al altor poveri; p. ext. cantitatea care intră într o astfel de căruţă. – Din tc. araba. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HARABÁ s. (Mold.) şarabană.… …   Dicționar Român

  • căruţaş — CĂRUŢÁŞ, căruţaşi, s.m. Persoană care transportă cu căruţa marfă sau persoane; cărăuş, harabagiu, cărucer. – Căruţă + suf. aş. Trimis de valeriu, 11.03.2008. Sursa: DEX 98  CĂRUŢÁŞ s. v. cărăuş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • suian — SUIÁN s. v. leucă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  suián, suiáne, s.n. (reg.) 1. căruţă uşoară (trasă de un singur cal). 2. cantitate de cereale, coceni etc. care încape într un coş de suian (de căruţă). 3. leucă (la căruţă). 4.… …   Dicționar Român

  • teleagă — TELEÁGĂ, telegi, s.f. 1. Căruţă mică (cu două roţi) care serveşte la transportul persoanelor sau al unor poveri uşoare. 2. Cotigă (la plug). – Din sl. telĕga. Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX 98  TELEÁGĂ s. 1. v. cotigă. 2. (tehn.) …   Dicționar Român

  • cotigă — COTÍGĂ, cotigi, s.f. 1. Căruţă mică folosită la transportarea încărcăturilor uşoare. ♦ Car mare cu pereţii metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roţi, de mărime inegală, legate între ele printr o osie,… …   Dicționar Român

  • coviltir — COVILTÍR, coviltire, s.n. Acoperiş la căruţă făcut dintr un schelet de nuiele curbate peste care se întind rogojini sau pânză groasă. – et. nec. Trimis de MihaelaStan, 15.12.2003. Sursa: DEX 98  COVILTÍR s. 1. (reg.) ceapol, cobără, coş, (Ban.… …   Dicționar Român

  • cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… …   Dicționar Român

  • hurui — HURUÍ, pers. 3 húruie, vb. IV. 1. intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruţă, când se rostogoleşte un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. refl. (reg.) A se dărâma, a se… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”