cărunt

cărunt
CĂRÚNT, -Ă, cărunţi, adj. (Despre păr, barbă, mustaţă) Care a început să albească; alb, albit. ♦ (Despre oameni) Care are fire de păr alb.lat. canutus.
Trimis de valeriu, 03.04.2008. Sursa: DEX '98

CĂRÚNT adj. încărunţit, sur, (pop.) înspicat, (reg.) sein, siv, (prin Olt. şi Munt.) spicat, (fig.) nins. (Om cu părul cărunt.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CĂRÚNT adj. v. bătrân, străvechi, vechi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cărúnt adj. m., pl. cărúnţi; f. sg. cărúntă, pl. cărúnte
Trimis de siveco, 02.02.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

CĂRÚN//T cărunttă (căruntţi, căruntte) 1) (despre păr) Care a început să albească; sur. 2) (despre oameni) Care are fire albe în păr; sur. ♢ Munţi căruntţi munţi cu vârfurile înzăpezite. /<lat. canutus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

cărunt (cărúntă), adj. – Cu părul alb. – Mr. cănut. lat. canūtus (Cipariu, gram., 91; Puşcariu 301; Candrea-Dens., 274; REW 1622; DAR); cf. it. canuto, fr. chenu, prov., cat. canut, sp. canudo. Este cuvînt general cunoscut (ALR, 65). Der. cărunţiu, adj. (cărunt); cărunteţe, s.f. (cărunţeală; bătrîneţe; albeaţă); cărunţeală, căruntate, s.f. (rar, faptul de a fi cărunt); încărunţi, vb. (a albi; a îmbătrîni). Din rom., ngr. ϰανούτον (Meyer, Neugr. St., II, 75).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • încărunţi — ÎNCĂRUNŢÍ, încărunţesc, vb. IV. intranz. (Despre păr) A începe să albească; a deveni cărunt; (despre persoane) a începe să albească la păr; a cărunţi; p. ext. a îmbătrâni. – În + cărunt. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNCĂRUNŢÍ vb …   Dicționar Român

  • cărunteţe — CĂRUNTÉŢE s.f. Faptul de a fi cărunt, cărunţeală, cărunţie; p. ext. bătrâneţe. – Cărunt + suf. eţe. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂRUNTÉŢE s. v. caniţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CĂRUNTÉŢE s. v. bătrâneţe …   Dicționar Român

  • sur — SUR, Ă, suri, e, adj. 1. De o culoare intermediară între alb şi negru sau care rezultă dintr un amestec de alb şi negru; cenuşiu; (despre animale şi păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenuşie. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat unui cal… …   Dicționar Român

  • nins — NINS, Ă, ninşi, se, adj. Acoperit de zăpadă. ♢ expr. (A fi) nins de ani (sau de vreme) = (a fi) bătrân, cu părul alb. ♦ fig. Cărunt. – v. ninge. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NINS adj. v. cărunt, sur …   Dicționar Român

  • siv — SIV, Ă, sivi, e, adj. De culoare cenuşie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – bg., sb. siv. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM  SIV, Ă, sivi, e, adj. (reg.) De culoare cenuşie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr …   Dicționar Român

  • încărunţit — ÎNCĂRUNŢÍT, Ă, încărunţiţi, te, adj. (Despre păr) Care este cărunt; (despre oameni) cu părul cărunt; p. ext. bătrân. – v. încărunţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCĂRUNŢÍT adj. v. cărunt. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • Hymne Transnistriens — Die Hymne Transnistriens (Moldauisch: Слэвитэ сэ фий, Нистрене; Rumänisch: Slăvită să fii, Nistrene; Russisch: Мы славим тебя, Приднестровье; Ukrainisch: Ми славимо тебе, Придністров’я) wurde von Boris Parmenov, Nicholas Bozhko sowie Vitaly… …   Deutsch Wikipedia

  • alb — ALB, Ă, albi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ♢ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spaţiu nescris… …   Dicționar Român

  • albit — ALBÍT1 s.n. Mineral lăptos, verzui, roşiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit în industria ceramicii. – Din fr. albite. Trimis de ana zecheru, 26.11.2002. Sursa: DEX 98  ALBÍT2, Ă, albiţi, te, adj. 1. Făcut sau devenit (mai) alb (1);… …   Dicționar Român

  • grizonant — GRIZONÁNT, Ă, grizonanţi, te, adj. (Despre păr) Care începe să încărunţească; cărunt, sur, gri. – Din fr. grisonnant. Trimis de gall, 04.11.2008. Sursa: DEX 98  grizonánt adj. m., pl. grizonánţi; f. sg. grizonántă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”