căptuşeală

căptuşeală
CĂPTUŞEÁLĂ, căptuşeli, s.f. 1. Pânză sau stofă cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte, pentru a-i da un aspect mai îngrijit şi pentru a-l face mai călduros. ♦ Material aplicat în interiorul încălţămintei pentru ca aceasta să-şi menţină forma. 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. 3. Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară (pentru a-l feri de degradare, pentru consolidare, izolare termică, acustică etc.). 4. Ramă de lemn care acoperă feţele interioare ale golului unei uşi şi de care sunt fixate canaturile uşii. – Căptuşi + suf. -eală.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CĂPTUŞEÁLĂ s. dublură. (căptuşeală la o haină.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

căptuşeálă s. f., g.-d. art. căptuşélii; pl. căptuşéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CĂPTUŞ//EÁLĂ căptuşealăéli f. 1) Material textil care se aplică în interiorul obiectelor de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. 2) Strat rezistent (de lemn, de metal, de cărămidă etc.) cu care se acoperă un obiect (pe dinăuntru sau pe dinafară) pentru a-l proteja. [G.-D. căptuşelii] /a căptuşi + suf. căptuşealăeală
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • cãptuşeálã — s. f., g. d. art. cãptuşélii; pl. cãptuşéli …   Romanian orthography

  • căptuşi — CĂPTUŞÍ, căptuşesc, vb. IV. 1. tranz. A executa sau a aplica o căptuşeală la o haină, la încălţăminte etc. 2. tranz. A acoperi un obiect, pe dinăuntru sau pe dinafară, cu un strat de protecţie, de izolare etc.; a dota un sistem tehnic cu o… …   Dicționar Român

  • dublură — DUBLÚRĂ, dubluri, s.f. 1. Actor, cântăreţ etc. care înlocuieşte într un spectacol pe titularul rolului. ♦ Persoană care înlocuieşte un actor de film în scenele periculoase, la unele repetiţii, când se reglează lumina pentru filmare etc. 2.… …   Dicționar Român

  • furnitură — FURNITÚRĂ, furnituri, s.f. 1. Furnizare. 2. Marfă furnizată. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (căptuşeală, pânză tare, aţă, nasturi etc.) folosit în croitorie. – Din fr. fourniture. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa …   Dicționar Român

  • fodră — FÓDRĂ, fodre, s.f. Căptuşeală din scânduri aplicată pe pereţii care separă încăperile unei nave. – Din it. fodra. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fódră s. f. (sil. dră), g. d. art. fódrei; pl. fódre Trimis de siveco, 10.08.2004 …   Dicționar Român

  • radier — RADIÉR, radiere, s.n. 1. Tip de fundaţie alcătuit dintr un planşeu de beton armat care se întinde de obicei sub întreaga construcţie pe care o susţine. 2. Căptuşeală de beton, de bolovani sau de pavele executată pe fundul albiei unei ape, între… …   Dicționar Român

  • astar — astár s.m. – Pînză ordinară. – Mr. astară. tc. astar căptuşeală , din per. aster (Şeineanu, II, 27; Meyer 20); cf. ngr. ἀστάρι, alb. bg. astar. înv. (sec. XVIII). – Der. astaragiu, s.m. (negustor de pînză); astăreală …   Dicționar Român

  • bucea — BUCEÁ, bucele, s.f. 1. Manşon de metal montat între două piese; bucşă. ♦ Căptuşeală de fontă din interiorul unui butuc de roată (de car, de camion etc.). 2. Scobitură într o piesă de lemn în care se îmbucă proeminenţa altei piese. – lat. buccela… …   Dicționar Român

  • captuh — cáptuh ( huri), s.n. – Pînză de căptuşit, pînză groasă. – var. căptuh. germ. Kapptuch (Puşcariu, Dacor., II, 594; DAR). A intrat probabil în limbă cel mai tîrziu în sec. XVII, căci der. căptuşi apare deja la Cantemir. Der. căptuşi, vb. (a aplica… …   Dicționar Român

  • cămăşuială — CĂMĂŞUIÁLĂ, cămăşuieli, s.f. 1. Acţiunea de a cămăşui; cămăşuire. 2. Pojghiţă, înveliş care acoperă unele materii, obiecte sau piese. ♦ Căptuşeală interioară, subţire, de zidărie a unui tunel. ♢ Cămăşuiala piloţilor = tub metalic folosit pentru… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”