cârceie

cârceie: CÂRCÉIE, cârceie, s.f. Piesă de lemn sau de fier de la car, cu care se leagă tânjala de proţap (când se înjugă patru boi). – et. nec.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CÂRCÉIE s. v. brăţară.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cârcéie (piesă de legătură) s. f., art. cârcéia, g.-d. art. cârcéiei/cârcéii; pl. cârcéie/cârcéi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CÂRCÉIE cârceie f. Obiect de lemn sau de metal cu care se leagă tânjala de proţap, când se înjugă a doua pereche de boi. /Din cârcel

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

brăţară — BRĂŢÁRĂ, brăţări, s.f. 1. Podoabă în formă de verigă, făcută din metal preţios sau din alt material şi purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braţ; brăţea. 2. Manşetă brodată la mânecile cămăşilor ţărăneşti. 3. (tehn.) Piesă de metal… … Dicționar Român
hinteu — HINTÉU, hinteie, s.n. (reg.) Trăsură, caleaşcă (închisă). – Din magh. hintó. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HINTÉU s. v. caleaşcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hintéu s. n., art … Dicționar Român
morcoaşă — MORCOÁŞĂ s. v. bârsă, bleau, brăţară, cârceie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime morcoáşă, morcoáşe, s.f. (reg.) tinichea; unealtă proastă. Trimis de blaurb, 12.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
toartă — TOÁRTĂ, toarte, s.f. 1. Parte ieşită în afară la unele obiecte, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna. ♢ (În basme şi în credinţele populare) Toarta (sau torţile) cerului (sau pământului) = toartă sau toarte pe care le… … Dicționar Român
încârceia — încârceiá, pers. 3 sg. încârceiáză, vb. I (reg.) a avea cârceie (convulsii). Trimis de blaurb, 08.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias