cufundár — s. m., pl. cufundári … Romanian orthography
bodârlău — BODÂRLẮU, bodârlăi, s.m. (ornit.) Cufundar. ♢ Compus: bodârlău cu ferăstrău = pasăre de baltă înrudită cu raţa, având zimţii laterali ai ciocului asemănători cu dinţii de ferăstrău (Mergus merganser). – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
corcodel — CORCODÉL, corcodei, s.m. (ornit.; reg.) Cufundar. – Corcod (onomatopee puţin folosită) + suf. el. Trimis de IoanSoleriu, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CORCODÉL s. (ornit.; Podiceps cristatus) bodârlău, cufundar, (rar) scufundaci, scufundar, (reg.)… … Dicționar Român
cufundac — CUFUNDÁC, cufundaci, s.m. (ornit.) Cufundar. – Cufunda + suf. ac. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUFUNDÁC s. v. cufundar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cufundác s. m., pl … Dicționar Român
fundac — FUNDÁC, (I) fundaci, s.m., (II) fundacuri s.n. I. s.m. (ornit.) Cufundar. II. s.n. 1. Aşternut de paie pe care se ridică stogurile. 2. Fundătură. – Fund + suf. ac. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FUNDÁC s … Dicționar Român
corcodan — CORCODÁN s. v. curcan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime corcodán, corcodáni, s.m. (reg.) 1. curcan. 2. plantă denumită şi fumărică sau iarbă de curcă. Trimis de blaurb, 24.04.2006. Sursa: DAR corcodán ( ni), s.m. – 1. Păun. – 2.… … Dicționar Român
cufunda — CUFUNDÁ, cufúnd, vb. I. 1. refl. şi tranz. A intra sau a face să intre într un lichid sau într o materie moale; a (se) afunda, a (se) adânci, a (se) scufunda. 2. refl. A intra în adânc; a dispărea (undeva). ♦ A prezenta o adâncitură. ♦ (Despre… … Dicționar Român
liliac — LILIÁC1, lilieci, s.m. Arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, albe sau colorate în diferite nuanţe de violet sau albastru violet, crescute în formă de buchete, cultivat ca plantă ornamentală; iorgovan, mălin (Syringa vulgaris) … Dicționar Român
mare — MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte… … Dicționar Român
rânchezău — rânchezău, rânchezăi, s.m. (reg.) cufundar care ţipă ca nechezul cailor. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român