mare

mare
MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. Literă mare = majusculă. ♢ expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cât cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenţie. ♢ (Adverbial) Făină măcinată mare. ♦ (Despre suprafeţe) Întins2, vast. ♢ (Substantivat; în loc. adv.) În mare = a) pe scară amplă; după un plan vast; b) în linii generale, în rezumat. ♦ Înalt. Deal mare. ♦ Lung. Păr mare. ♦ Încăpător, spaţios, voluminos. Vas mare. ♢ (pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasă a unei case ţărăneşti, destinată oaspeţilor. ♦ Lat; adânc. Apă mare. II. (Indică cantitatea) 1. Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ♦ (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext., despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată, ridicat. ♦ (Despre preţuri) Ridicat. ♢ loc. adj. De mare preţ = foarte valoros, preţios, scump. ♦ (Despre colectivităţi) Numeros. III. (Arată rezultatul dezvoltării fiinţelor) Care a depăşit frageda copilărie; care a intrat în adolescenţă; care a ajuns la maturitate. ♢ Fată mare = fată la vârsta măritişului; virgină, fecioară. ♢ expr. Să creşti mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulţumeşte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori şi mici şi mari = toţi, toate, toată lumea; (în construcţii negative) nimeni.l ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. IV. (Indică durata; despre unităţi de timp) De lungă durată, îndelung, lung. ♢ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paştilor. (pop.) An mare = an bisect. v. (Indică intensitatea) 1. (Despre surse de lumină şi căldură) Puternic, intens. ♢ Ziua mare = partea dimineţii (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. ♢ expr. (Ziua) în (sau la) amiaza-mare = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ♢ expr. A vorbi (sau a striga) în gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certăreţ, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mişcare sau de deplasare) Care a depăşit viteza obişnuită; crescut (ca viteză), mărit. 5. (Despre stări sufleteşti, sentimente, senzaţii etc.) Intens, profund, tare. ♢ loc. adv. (reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ♢ expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, ruşinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, ruşine etc.) ♦ (Adverbial; pop.) Din cale-afară, peste măsură. ♦ Grav. Greşeală mare. VI. (Arată calitatea, valoarea) 1. De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. ♢ Zi mare = zi de sărbătoare; zi importantă. Strada mare = nume dat în unele oraşe de provincie străzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de largă circulaţie, care leagă localităţi importante. ♢ expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresionează sau deşteaptă mirare; b) lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puţin, care este nesemnificativ; c) (în construcţii negative dă contextului valoare afirmativă şi invers) n-aş crede să (nu)... ♦ Hotărâtor. ♦ Uimitor, extraordinar, impresionant. ♢ expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamaţie) exprimă uimire, admiraţie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.) Mare minune să (nu)... = ar fi de mirare să (nu)..., n-aş crede să (nu)... ♦ Grav, serios. 2. Cu calităţi excepţionale; ilustru, celebru, renumit. ♦ Ieşit din comun; deosebit. 3. Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. ♢ Socru mare = tatăl mirelui; (la pl.) părinţii mirelui. Soacră mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ♢ expr. A se ţine mare = a fi mândru, semeţ, fudul. (Substantivat) A trage (sau a călca) mare = a-şi da importanţă; a căuta să ajungă pe cei sus-puşi. La mai mare, urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. Mare şi tare sau tare şi mare = foarte puternic, influent. ♦ (Substantivat) Mai-mare = căpetenie, şef. ♦ Superior în ceea ce priveşte calităţile morale. ♢ expr. Mare la inimă (sau la suflet) = mărinimos, generos. ♦ Deosebit, ales2, distins. Mare cinste. ♢ Mare ţinută = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnităţi. ♦ (Despre ospeţe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. – Probabil lat. mas, maris.
Trimis de cata, 13.02.2009. Sursa: DEX '98

MÁRE2, mări, s.f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci şi sărate, de pe suprafaţa Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă ţărm; p.ext. ocean. ♢ Expr Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări şi ţări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă şansele de reuşită sunt minime. Peste (nouă) mări şi (nouă) ţări = foarte departe. ♦ fig. Suprafaţă vastă; întindere mare; imensitate. ♦ fig. Mulţime (nesfârşită), cantitate foarte mare. – lat. mare, -is.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Mare ≠ mic, mărunt
Trimis de siveco, 29.10.2006. Sursa: Antonime

ARICI-DE-MÁRE s. (zool.: Echinoidea) echinidă.
Trimis de siveco, 29.10.2008. Sursa: Sinonime

CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

CORCODEL-MÁRE s. v. bodârlău, cufundac, cufundar.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

DIPLĂ MÁRE s. v. contrabas.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ERODIU MÁRE s. v. egretă, stârc alb.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FUNDAC-MÁRE s. v. bodârlău, cufundac, cu-fundar.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

GĂINĂ-DE-MÁRE s. v. bibilică.
Trimis de siveco, 27.05.2008. Sursa: Sinonime

GROZAMĂ-MÁRE s. v. lemnul-bobului, salcâm galben.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

LĂSTUN-MÁRE s. v. drepnea.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

MÁRE adj. 1. v. întins. 2. amplu, întins, larg. (Ştirea ocupa un spaţiu mare în ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spaţios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. măşcat. 8. v. înalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. adânc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. numeros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. important, însemnat. (O zi mare din viaţa lui.) 26. v. deosebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (înv.) vel. (mare spătar.) 31. (înv.) velit. (Boier mare.) 32. adânc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emoţie mare.) 33. v. acut. 34. bogat, întins, vast. (Are o experienţă mare.) 35. v. fastuos.
Trimis de siveco, 01.11.2007. Sursa: Sinonime

MÁRE adj. v. friguros, geros, rece.
Trimis de siveco, 01.03.2009. Sursa: Sinonime

MÁRE s. 1. (geogr.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în mare.) 2. (geogr.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe mare.) 3. (jur.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (geol.) mare de pietre = câmp de pietre.
Trimis de siveco, 14.02.2006. Sursa: Sinonime

MÁRE s. v. apă, duium, grămadă, mulţime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RÂNDUNICĂ-DE-MÁRE s. v. chirighiţă, pescăruş, râbar.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

ROMANIŢĂ-MÁRE s. v. crizantemă, dumitriţă, margaretă, tufănică.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

STURZ MÁRE s. v. cocoşar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ŞOARECE-DE-MÁRE s. v. limbă-de-mare.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

TÂLHAR DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

ŢARCĂ-DE-MÁRE s. v. scoicar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ŢIPAR-DE-MÁRE s. v. ştiucă-de-mare, zărgan.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

ULIU-MÁRE s. v. şorecar.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

VACĂ-DE-MÁRE s. v. morsă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

áţă-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

cal-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Cárul-Máre (astron.) s. pr. n.
Trimis de siveco, 30.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

căţél-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Câinele-Máre (astron.) s. pr. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

corb-de-máre s. m., pl. corbi-de-máre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

doámnă-máre (bot.) s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

găínă-de-máre (bibilică) s. f., pl. găíni-de-máre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

iárbă-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

îndáta-máre loc. adv.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

léu-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

máre adj. m., art. márele, pl. mari, art. márii; f. sg. máre, g.-d. art. márii, pl. mari, art. márile
Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

máre s. f., g.-d. art. mării; pl. mări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

máre-vórnic s. m., art. márele-vórnic; pl. mári-vórnici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

péşte-de-máre (calcan) s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

porc-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

rândunícă-de-mare s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Sâmbăta Máre s. pr. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

sócru-máre s. m. (sil. -cru-), art. sócrul-máre; pl. socri-mari, art. sócrii-mari
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

spúmă-de-máre s. f., art. spúma-de-máre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

stea-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 23.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

şoárece-de-máre (peşte) s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ştiúcă-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

tátă-máre s. m., art. táta-máre, g.-d. art. lui táta-máre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

trandafír-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Úrsa-Máre s. pr. f. art.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

urs-de-máre s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

urzícă-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

vácă-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Vínerea Máre s. pr. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

vúlpe-de-máre s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÁR//E1 marei adj. 1) Care are dimensiuni ce întrec pe cele obişnuite; de proporţii considerabile. Râu mare. Sat mare. ♢ Literă mare literă iniţială a substantivelor proprii şi a cuvintelor de la începutul unei propoziţii. A face ochi marei a se mira; a privi uluit. În linii marei (sau în mare) în general. Degetul mare primul deget de la mână şi de la picior. Casa (cea) mare odaie împodobită în care se primesc oaspeţii. 2) Care întrece cantitatea obişnuită. Recoltă mare. 3) (despre intervale de timp) Care durează mult; îndelung. Nopţi marei. ♢ Ziua în amiaza mare în toiul zilei. 4) Care se manifestă cu intensitate. Temperatură mare. Furtună mare. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. ♢ A vorbi (sau a striga) în gura mare a vorbi tare, cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii, despre calamităţi) Care se produce pe neaşteptate, cu repeziciune şi violenţă. Vânt mare. Cutremur mare. Secetă mare. 7) (despre fiinţe) Care a ajuns la vârsta maturităţii. Băiat mare. Fată mare. ♢ A se face mare a creşte; a se dezvolta. Tată mare bunic. Mamă mare bunică. Socru (soacră) mare tata (mama) mirelui. 8) Care posedă calităţi excepţionale şi se bucură de o faimă deosebită; celebru. mare artist. 9) Care este de o importanţă sau de o valoare deosebită. Zi mare. Faptă mare. 10) Care ocupă o treaptă mai înaltă într-o ierarhie; superior. Funcţionar mare. ♢ mare şi tare care are putere şi influenţă. A se ţine mare a fi mândru. Mai mareele şeful; conducătorul. Să creşti mare! urare cu care o persoană mai în vârstă mulţumeşte unui copil pentru un serviciu. Vorbe marei cuvinte pompoase; promisiuni deşarte. Lucru mare lucru important, valoros. mare lucru, mare socoteală lucru fără importanţă, care nu merită atenţie. Cu mare ce cu greu. Săptămâna mare săptămâna care precedă sărbătoarea Paştilor la creştini; Săptămâna Patimilor. /Probabil lat. mas, maris
Trimis de siveco, 22.01.2009. Sursa: NODEX

MÁR//E2 mări f. 1) Spaţiu întins de apă stătătoare, sărată, situată între continente sau în interiorul lor. mareea Mediterană. mareea Caspică. ♢ A făgădui (a promite, a cere) mareea cu sarea a făgădui (a promite, a cere) imposibilul. A încerca mareea cu degetul a întreprinde ceva fără şanse de succes. A vântura mări şi ţări a călători foarte mult. 2) fig. Întindere mare; vastitate. O mare de grâne. 3) Mulţime sau cantitate foarte mare. O mare de flori. [G.-D. mării] /<lat. mare, mareis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

VULPE DE MARE s.f. (iht.) În general, peşte cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (plaţi), fam. rajidae (batoizi propriu-zişi), cu corp romboidal şi înotătoare dezvoltate ca nişte aripi imense, prezent în lungul tuturor ţărmurilor europene. Există nenumărate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime şi 30 kg greutate, unele fiind uriaşe, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime şi 2-3 m lăţime şi o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consumă înotătoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asemănătoare la gust cu carnea de crab.
Trimis de gal, 05.05.2005. Sursa: DGE

bou-de-máre (peşte) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre
Trimis de Laura-ana, 24.11.2007. Sursa: DOOM 2

máre (mắri), s.f. – Întindere mare de apă sărată. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. lat. mare (Puşcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a făgădui marea cu sarea, cf. Puşcariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 şi, împotrivă Spitzer, BL, V, 190 şi VI, 238.
Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DER

mắre interj. – Ei, pst, stai! – var. (Mold.) mări. Mr. more, megl. mara, istr. murié. ngr. μῶρε (Scriban), cf. alb. morë, bg., sb. more, ven. moré. Puţin probabilă der. din lat. mās "mascul" (Philippide, II, 722); şi mai puţin încă din lat. amōrem (Şeineanu, Istoria filologiei, 345).
Trimis de blaurb, 27.03.2008. Sursa: DER

máre adj.1. De vîrstă majoră. – 2. Cu dimensiuni şi proporţii însemnate. – 3. Însemnat, notabil, de categorie socială ridicată. – 4. (s.m.) Om de vază, persoană remarcabilă. – Mr. mare, megl. mari, istr. mǫre. lat. mās, mărem "mascul" (Diez; Miklosich, Rum. Unters., II, 23; Puşcariu 1027; Candrea-Dens., 1048; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 169). Schimbarea de sens a fost explicată de Tiktin, printr-o încrucişare, puţin probabilă, cu magnus; şi de Bourciez 180 prin faptul că masculul e în general mai mare ca femela. Mai probabil, trebuie să se pornească de la confuzia normală între mare ca vîrstă şi mare ca dimensiune, specifică în toate idiomurile, cf. s-a făcut mare (a crescut sau s-a făcut bărbat). Fără îndoială, această der. a fost respinsă de REW 5231, cf. Philippide, II, 720. Alte explicaţii sînt şi mai puţin convingătoare: dintr-un cuvînt anterior lat., pus în legătură cu v. irlandez már (Meyer, alb. St., IV, 83); de origine celtică (Sköld, IF, XLIII, 188); din v. germ. mari (Scriban); sau din lat. mare "mare" (Spitzer, Mitt. Wien., I, 294; G. Bonfante, Il problema dell’ aggettivo e il rom. mare, în Boll. Istituto di Linque estere, Genova, V, 3-9). Der. măreţ, adj. (superb, mîndru; maiestuos, impunător, grandios), pentru a cărui der. cf. Densusianu, GS, II, 9 (după Puşcariu 1027, dintr-un lat. *maricius, mai puţin probabil cu suf. rom. -eţ); măreţie, s.f. (maiestuozitate, splendoare; mîndrie); mări, vb. (a face mare; a augmenta, a creşte; a glorifica); mărie, s.f. (înv., mărime; Alteţă, Maiestate); mărime, s.f. (amplitudine; dimensiune; importanţă; cantitate; persoană importantă); mărire, s.f. (creştere; dezvoltare; om de vază); preamări, vb. (a înălţa, a glorifica); măros, adj. (Trans., trufaş). Comp. maimare, s.m. (căpetenie, şef), cf. Candrea-Dens., 1048 (după părerea echivocă a lui Pascu, Beiträge, 17, din ngr. μαϊμάρης "arhitect", cf. maimar); maimărie, s.f. (demnitate, preeminenţă); mărinimos, adj. (generos), compus artificial după lat. magnanimus; mărinimie, s.f. (generozitate).
Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • mare — [ mar ] n. f. • 1175; frq. °mara → marais 1 ♦ Petite nappe d eau peu profonde qui stagne. ⇒ flache, flaque, lagon. Mare dans un bois, un pré, une cour de ferme. Mare croupissante, fangeuse. Mare aux canards. ⇒ canardière. « Dehors, la pluie… …   Encyclopédie Universelle

  • mare — s.m. [lat. mare ]. 1. (geogr.) [complesso delle acque salate che circondano i continenti e le isole, oppure una parte qualsiasi di tale complesso] ▶◀ (poet.) nettuno, oceano, (poet.) onda, (lett.) pelago, (lett.) ponto. ● Espressioni: colpo di… …   Enciclopedia Italiana

  • maré — s. f. 1. Aumento periódico do volume das águas do oceano. 2.  [Figurado] O fluxo e o refluxo dos acontecimentos humanos. 3. Razão. 4. Ocasião propícia. 5. Boa disposição. 6. maré alta: nível mais alto da maré. = MARÉ CHEIA, PREAMAR 7. maré… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • MARE — Gallis la mer, Hispanis el mar, Italis il mare, Germanis die zee seu meere, Anglis The sea, Russis Moore, magna est illa aquarum congeries, quae Terram interluit. Eius partes exstantiores sunt maximi eius tractus, quos tabulae et globi… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • Mare — (zum Teil von lat. mare „Meer“) steht für Mare (Loire), einen Fluss in Frankreich, Nebenfluss der Loire Mare (Orb), einen Fluss in Frankreich, Nebenfluss des Orb Mare (Zeitschrift), eine Zeitschrift Mare (Mond), eine dunkle Tiefebene auf dem Mond …   Deutsch Wikipedia

  • Maré — Location of the commune (in red) within New Caledonia Administration Country …   Wikipedia

  • Maré — Localización País   …   Wikipedia Español

  • Maré — steht für: eine Favela im urbanen Gürtel von Rio de Janeiro, siehe Maré (Rio de Janeiro) ein Musikprojekt für behinderte Laienmusiker, siehe Maré (Musikprojekt) einer Insel der Loyalitätsinseln, Neukaledonien, siehe Maré (Neukaledonien) Jean… …   Deutsch Wikipedia

  • mare — MARE. s. f. Amas d eau croupissante, plus petit que n est un estang. Grande mare. petite mare. dans ce village on abbreuve les bestiaux à une mare, à la mare. la mare est seiche …   Dictionnaire de l'Académie française

  • MARE (A.) — MARE ANDRÉ (1885 1932) Peintre et décorateur français. Mare est peintre avant d’être décorateur, et son goût pour les valeurs traditionnelles et la qualité du travail influencera ses conceptions. Il commence par dessiner des reliures aussi bien… …   Encyclopédie Universelle

  • Mare — (Роя,Латвия) Категория отеля: Адрес: Selgas iela 1c, Роя, LV 3264, Латвия Описание …   Каталог отелей

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”