- cotroci
- cotrocí, cotrocésc, vb. IV (reg.) 1. a căuta cu de-amănuntul, a scotoci, a cotrobăi, a scormoni. 2. a adăposti.Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DARcotrocí (-césc, -ít), vb. – 1. A căuta, a iscodi. – 2. A acoperi, a înveli. – var. cotroşi, cotîrci. Creaţie expresivă, cf. cotrobăi. Sensul al doilea şi cel de cotroc, s.n. (Trans., pat, culcuş), care pare un der. postverbal (după Scriban, legat de astruca, ipoteză puţin probabilă), se explică poate printr-o contaminare cu mag. katroc, ketres "alcov"; cu atît mai mult cu cît sînt cuvinte care circulă în Trans. şi Banat. cf. cotruţă.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.