cotorosi

COTOROSÍ, cotorosésc, vb. IV. refl. (înv. şi reg.) A se descotorosi. – cf. bg. k u r t u l i s v a m .

Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX '98



cotorosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cotorosésc, imperf. 3 sg. cotoroseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cotoroseáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



cotorosí (-sésc, -ít), vb. refl. – 1. A scăpa de ceva sau de cineva, a se degaja, a se dezbăra. – 2. A dispărea, a se face nevăzut. – Mr. cutursire. Formaţie expresivă (Graur, BL, IV, 105); probabil fără legătură cu tc. kurtarmak "a elibera" (Şeineanu, II, 146; Densusianu, rom., XXVIII, 76; Cihac, II, 77; Pacu, II, 129). var. cortorosi, pe care DAR o indică drept forma de bază este destul de rară. – Der. descotorosi, vb. (a scăpa de ceva sau cineva); cotoroseală, s.f. (acţiunea de a dispărea). cf. cotroci.

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER