- cotoroi
- cotoroí, cotoroiésc, vb. IV (reg.) a scotoci cu zgomot, a cotrobăi cu larmă.Trimis de blaurb, 12.12.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cotor — COTÓR, (1, 2) cotoare, s.n., (3) cotori, s.m. 1. s.n. Tulpină, lujer (la legume şi la plante erbacee) care susţine frunzele, fructul sau florile. ♦ Partea de jos a unei tulpini. Cotorul viţei. ♦ Cocean (3). ♦ Rest nefolositor dintr un obiect uzat … Dicționar Român
cotrobăi — COTROBĂÍ, cotrobăiésc, vb. IV. intranz. A căuta cu de amănuntul răvăşind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbăi. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 COTROBĂÍ vb. v. căuta. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român