- corupător
- CORUPĂTÓR, -OÁRE, corupători, -oare, adj., s.m şi f. (Persoană) care corupe. – Corupe + suf. -ător.Trimis de IoanSoleriu, 03.05.2004. Sursa: DEX '98CORUPĂTÓR s. pervertitor. (corupător de minore.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecorupătór adj. m., s. m., pl. corupătóri; f. sg. şi pl. corupătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCORUPĂT//ÓR corupătoroáre (corupătoróri, corupătoroáre) şi substantival Care corupe; înclinat spre corupţie. Spectacol corupător. /a corupe + suf. corupătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCORUPĂTÓR adj., s.m. şi f. (Cel) care corupe moravurile, gusturile etc. [< corupe + -(ă)tor, după fr. corrupteur].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNCORUPĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care corupe moravurile, gusturile etc. (după fr. corrupteur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.