stoicism — STOICÍSM s.n. 1. Curent filozofic în Grecia şi Roma antică, care conţinea elemente materialiste în ceea ce priveşte problema cunoaşterii şi care în domeniul eticii susţinea că oamenii trebuie să trăiască potrivit raţiunii, să renunţe la pasiuni… … Dicționar Român
maximal — MAXIMÁL, Ă, maximali, e, adj., s.n. 1. adj. Maxim2 (1). ♢ Preţ maximal = preţ a cărui depăşire este interzisă de lege. 2. s.n. (Ieşit din uz) Tabel care conţinea preţurile fixate de stat pentru mărfurile micilor producători. – Din fr. maximal.… … Dicționar Român
schitală — schitálă, schitále, s.f. (înv.) bară sau baston rotund, acoperit cu piele sau pergament, care conţinea o scrisoare sau un ordin. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
stoic — STÓIC, Ă, stoici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Care aparţine stoicismului (1), privitor la stoicism. 2. Ferm, curajos, neclintit (în faţa vicisitudinilor vieţii). II. s.m. şi f. 1. Adept al stoicismului (1). 2. Om ferm, curajos, neclintit,… … Dicționar Român
ţinea — ŢINEÁ vb. II. v. ţine. Trimis de valeriu, 12.11.2007. Sursa: DEX 98 ţineá ( n, nút), vb. – 1. A avea ceva în mînă şi a nu lăsa să scape, a menţine, a susţine. – 2. A păzi, a conserva. – 3. A suporta, a rezista. – 4. A purta. – 5. A poseda, a… … Dicționar Român