congruenţă

congruenţă
CONGRUÉNŢĂ, congruenţe, s.f. 1. Acord, concordanţă, coincidenţă. ♦ (mat.) Relaţie care există între două numere întregi când diferenţa lor este multiplul unui număr întreg. 2. Însuşirea de a fi congruent. [pr.: -gru-en-] – Din fr. congruence, lat. congruentia.
Trimis de Joseph, 23.05.2004. Sursa: DEX '98

Congruenţă ≠ incongruienţă, necongruienţă
Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Antonime

CONGRUÉNŢĂ s. v. coincidenţă, concordan-ţă, echivalenţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

congruénţă s. f. (sil. -gru-en-), g.-d. art. congruénţei; pl. congruénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONGRUÉNŢ//Ă congruenţăe f. Caracter congruent; coincidenţă; concordanţă. congruenţăa figurilor. [Sil. -gru-en-] /<fr. congruence, lat. congruentia
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONGRUÉNŢĂ s.f. Acord, concordanţă; coincidenţă. ♦ Relaţie care arată că două numere sunt congruente în raport cu un anumit divizor comun. ♦ Egalitate a figurilor geometrice. [cf. fr. congruence, it. congruenza, lat. congruentia].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CONGRUÉNŢĂ s. f. 1. însuşirea de a fi congruent; potrivire deplină. o (mat.) relaţie de congruenţă = relaţie dintre două numere întregi congruente. ♢ acord între gândurile, sentimentele, convingerile cuiva în comportamemtul său. 2. acord între subiect şi predicat. 3. (med.) calitate a unei anastomoze ale cărei părţi se împreună perfect. (< fr. congruence, lat. congruentia)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • congruénţã — s. f. (sil. gru en ), g. d. art. congruénţei; pl. congruénţe …   Romanian orthography

  • antipalagă — antipalágă s. f., g. d. art. antipalágei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ANTIPALÁGĂ s.f. (gram.) Anacolut în care discontinuitatea sintactică prezintă o abatere de la congruenţa cazuală în propoziţie; schimbare… …   Dicționar Român

  • concordanţă — CONCORDÁNŢĂ, concordanţe, s.f. Acord, potrivire. ♢ (gram.) Concordanţa timpurilor = corespondenţa timpurilor. – Din fr. concordance. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  Concordanţă ≠ decalaj, discordanţă, neconcordanţă Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • congruént — adj. m. (sil. gru ent), pl. congruénţi; f. sg. congruéntã, pl. congruénte …   Romanian orthography

  • coincidenţă — COINCIDÉNŢĂ, coincidenţe, s.f. Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente, fapte etc. [pr. : co in ] – Din fr. coïncidence. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  Coincidenţă ≠ incoincidenţă,… …   Dicționar Român

  • congruent — CONGRUÉNT, Ă, congruenţi, te, adj. 1. Care concordă, care coincide; corespunzător, coincident, echivalent. 2. (Despre numere întregi) Care dau acelaşi rest la împărţirea cu un număr întreg. 3. (Despre figuri geometrice) Care sunt egale sau care… …   Dicționar Român

  • echilater — echilatér adj. m., pl. echilatéri; f. sg. echilatéră, pl. echilatére Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ECHILATÉR, Ă, echilatéri, e, adj. (Despre figuri geometrice) Cu elemente liniare congruente. ♢ Con echilater = con… …   Dicționar Român

  • incongruenţă — INCONGRUÉNŢĂ, incongruenţe, s.f. Faptul de a fi incongruent; nepotrivire, neconcordanţă, dezacord. [pr.: gru en ] – Din it. incongruenza, lat. incongruentia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCONGRUÉNŢĂ s. v. contradicţie, contra… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”