confecţioná — vb. (sil. ţi o ), ind. prez. 1 sg. confecţionéz,3 sg.şipl. confecţioneázã … Romanian orthography
confecţionare — CONFECŢIONÁRE, confecţionări, s.f. Acţiunea de a confecţiona; lucrare, întocmire, alcătuire, fabricare. [pr.: ţi o ] – v. confecţiona. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98 CONFECŢIONÁRE s. confecţie, executare, fabricare, facere, făcut,… … Dicționar Român
fabrica — FABRICÁ, fábric, vb. I. tranz. A produce o marfă în serie şi în cantităţi mari, prelucrând materia primă într o fabrică, într o uzină etc. ♦ p. gener. (fam.) A face, a confecţiona, a realiza. ♦ fig. A născoci, a plăsmui, a inventa. – Din fr.… … Dicționar Român
forma — FORMÁ, formez, vb. I. tranz. 1. A da fiinţă şi formă unui lucru; a face. ♦ refl. A lua fiinţă, a lua naştere. 2. A educa, a creşte. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. A confecţiona forme de… … Dicționar Român
prefabrica — PREFABRICÁ, prefábric, vb. I. tranz. A fabrica într o întreprindere elementele componente ale unei construcţii, care apoi sunt montate şi asamblate pe şantier. – Pre1 + fabrica. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98 prefabricá vb.… … Dicționar Român
tricota — TRICOTÁ, tricotez, vb. I. tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecţiona obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile. ♢ Maşină de tricotat = maşină pentru… … Dicționar Român
bucată — BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr un corp solid, dintr un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin de drum , de cale sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin de vreme , de … Dicționar Român
cabla — CABLÁ, cablez. vb. I. tranz. 1. A confecţiona un cablu prin răsucirea sau împletirea firelor în mănunchiuri şi unirea mănunchiurilor între ele. 2. A aşeza, a instala cabluri de telecomunicaţii. ♦ A face legătura (unui bloc, unei case etc.) cu un… … Dicționar Român
coase — COÁSE, cos, vb. III. tranz. 1. A fixa, a prinde între ele părţile unei haine sau un petic, un nasture etc. la o haină, trecând prin ele un fir de aţă cu ajutorul unui ac. ♢ expr. A coase petic de petic = a fi zgârcit. 2. A broda. 3. (med.) A… … Dicționar Român
coroda — CORODÁ, corodez, vb. I. tranz. 1. A roade, a degrada unele materiale, metale etc. în mod progresiv cu ajutorul agenţilor chimici. 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluţii corozive. 3. A decolora pe anumite… … Dicționar Român
