- confecţie
- CONFÉCŢIE, confecţii, s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte fabricat şi livrat în serie sau în masă. 2. Confecţionare. [var.: confecţiúne s.f.] – Din fr. confection, lat. confectio, -onis.Trimis de Joseph, 22.10.2008. Sursa: DEX '98CONFÉCŢIE s. v. confecţionare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeconfécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. confécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. confécţiei; pl. confécţii, art. confécţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONFÉCŢI//E confecţiei f. Articol vestimentar confecţionat în serie după un anumit model. [art. confecţia; G.-D. confecţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. confection, lat. confectio, confecţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONFÉCŢIE s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte de gata, fabricat în serie. 2. Confecţionare. [gen. -iei, var. confecţiune s.f. / cf. fr. confection].Trimis de LauraGellner, 11.04.2006. Sursa: DNCONFÉCŢIE s. f. 1. obiect de îmbrăcăminte de gata, fabricat în serie. 2. confecţionare. (< fr. confection, lat. confectio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.