concreţionare

concreţionare
CONCREŢIONÁRE s.f. 1. Operaţie de transformare, printr-un tratament, termic, a unui conglomerat de pulberi de metale, metaloizi etc. într-un corp solid. 2. Formare a concreţiunilor. [pr.: -ţi-o-] – v. concreţiona.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CONCREŢIONÁRE s. v. sinterizare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

concreţionáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. concreţionării
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONCREŢIONÁRE s.f. Operaţie de transformare printr-un tratament termic a unui conglomerat de pulberi de metale, de metaloizi sau de compuşi organici într-un corp solid. ♦ (geol.) Formare de concreţiuni. [< concreţiona].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CONCREŢIONÁRE s. f. sintetizare. (< concreţiona)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • concreţiona — CONCREŢIONÁ, concreţionez, vb. I. refl. A suferi procesul de concreţionare. [pr.: ţi o ] – Din fr. concrétionner. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  concreţioná vb. (sil. ţi o ), ind. prez. 1 sg …   Dicționar Român

  • gour — s.n. (geol.) Depresiune adâncă de mici dimensiuni care se formează pe planşeul peşterilor prin apariţia unor creste concreţionare din calcar. [< fr. gour]. Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN  GOUR GUR/ s. n. depresiune adâncă de… …   Dicționar Român

  • sinterizare — SINTERIZÁRE, sinterizări, s.f. Procedeu de lipire a pulberilor metalice, ceramice etc., în urma încălzirii şi presării lor. ♦ Operaţie de realizare a unor piese prin încălzirea unor pulberi şi presarea lor în forme speciale. – v. sinteriza.… …   Dicționar Român

  • concreţionar — CONCREŢIONÁR, Ă, concreţionari, e, adj. Care prezintă concreţiuni. – [pr.: ţi o ] – Din fr. concrétionnaire. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  concreţionár adj. m. (sil. ţi o ), pl. concreţionári; f …   Dicționar Român

  • concreţiune — CONCREŢIÚNE, concreţiuni, s.f. Agregat mineral de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin şi prin concentrarea substanţelor minerale din soluţii apoase. [pr.: ţi u ] – Din fr. concrétion,… …   Dicționar Român

  • odontolit — ODONTOLÍT, odontolite, s.n. Tartru dentar. – Din fr. odontolite. Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  odontolít s. n., pl. odontolíte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ODONTOLÍT s.n. 1. Tartru dentar …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”