concreţionar

CONCREŢIONÁR, -Ă, concreţionari, -e, adj. Care prezintă concreţiuni. – [pr.: -ţi-o-] – Din fr. concrétionnaire.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



concreţionár adj. m. (sil. -ţi-o-), pl. concreţionári; f. sg. concreţionáră, pl. concreţionáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONCREŢIONÁR, -Ă adj. Care prezintă concreţiuni. [fr. concrétionnaire].

Trimis de LauraGellner, 10.04.2006. Sursa: DN



CONCREŢIONÁR, -Ă adj. care prezintă concreţiuni. (< fr. concrétionnaire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN