comparaţie

comparaţie
COMPARÁŢIE, comparaţii, s.f. 1. Examinare a două sau a mai multor lucruri, fiinţe sau fenomene, făcută cu scopul de a se stabili asemănările şi deosebirile dintre ele. ♢ Grad de comparaţie = formă pe care o ia adjectivul şi unele categorii de adverbe pentru a arăta măsura mai mică sau mai mare în care un substantiv sau un verb posedă însuşirea sau caracteristica exprimată de acel adjectiv sau adverb. Termen de comparaţie = cuvânt, expresie sau noţiune care serveşte pentru a compara ceva. ♢ expr. În comparaţie cu... = comparativ, faţă de... A nu suferi comparaţie = a fi mai presus de orice alt obiect sau fiinţă cu care ar putea fi comparat. 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte, persoane, acţiuni etc. pe baza unor însuşiri comune. [var.: (înv.) comparaţiúne s.f.] – Din lat. comparatio, -onis.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

COMPARÁŢIE s. comparare, confruntare, paralelă, paralelism. (O comparaţie convingătoare între ...)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

comparáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. comparáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. comparáţiei; pl. comparáţii, art. comparáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMPARÁŢI//E comparaţiei f. 1) Alăturare a unor lucruri sau fiinţe pentru a stabili asemănările şi deosebirile dintre ele. 2) Figură de stil care constă în confruntarea a două elemente dintr-un enunţ cu scopul de a reliefa anumite însuşiri specifice asemănătoare. 3): Grade de comparaţie categorie gramaticală specifică pentru adjectiv (şi adverb), având trei aspecte: pozitiv, comparativ şi superlativ. [art. com-paraţia; G.-D. comparaţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. comparatio, comparaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMPARÁŢIE s.f. 1. Alăturare a mai multor lucruri, fiinţe, evenimente, fenomene pentru a stabili asemănări sau deosebiri între ele; asemănare, comparare. ♦ Forme ale adjectivului şi ale adverbului care indică un anumit grad al însuşirii, al caracteristicii denumite de adjectivul sau de adverbul respectiv. ♢ Termen de comparaţie = expresie, idee care serveşte pentru a compara ceva. 2. Alăturare a două lucruri, persoane etc. pe baza unor trăsături sau a unor însuşiri comune. [gen. -iei, var. comparaţiune s.f. / cf. lat. comparatio, it. comparazione].
Trimis de LauraGellner, 08.04.2006. Sursa: DN

COMPARÁŢIE s. f. 1. stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre lucruri, fiinţe, idei; comparare. 2. categorie gramaticală a adjectivului şi adverbului, prin care se evidenţiază un anumit grad al însuşirii. o termen de comparaţie = expresie, idee care serveşte pentru a compara ceva. 3. figură de stil constând în relevarea raportului de asemănare dintre două lucruri, persoane sau acţiuni. (< lat. comparatio, după fr. comparaison)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • comparáţie — s. f. (sil. ţi e), art. comparáţia (sil. ţi a), g. d. art. comparáţiei; pl. comparáţii, art. comparáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • comparativ — COMPARATÍV, Ă, comparativi, e, adj. Care este bazat pe comparaţie, pe stabilirea de raporturi între diferite fenomene; care stabileşte sau serveşte pentru comparaţie. ♢ Grad comparativ (şi substantivat, n.) = unul dintre gradele de comparaţie ale …   Dicționar Român

  • grad — GRAD, grade, s.n. 1. Nume dat mai multor unităţi de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper. Grad centezimal. Grad de latitudine. ♢ Grad de libertate = indice care arată posibilităţile de mişcare ale… …   Dicționar Român

  • superlativ — SUPERLATÍV, Ă, superlativi, e, adj. (Despre calificative) Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt. ♢ Gradul superlativ (şi substantivat, n.) = grad de comparaţie al adjectivelor şi al adverbelor, care arată că însuşirea exprimată este la… …   Dicționar Român

  • paralelă — PARALÉLĂ s. comparare, comparaţie, confruntare, paralelism. (O paralelă între cele două caractere.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  paralélă (dreaptă, plan, cerc în astron. comparaţie) s. f., g. d. art. paralélei; pl. paraléle… …   Dicționar Român

  • comparat — COMPARÁT, Ă, comparaţi, te, adj. (Despre discipline ştiinţifice) Care are ca obiect studiul fenomenelor sau al instituţiilor puse în comparaţie. Gramatică comparată. – v. compara. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  comparát adj.… …   Dicționar Român

  • comparator — COMPARATÓR, comparatoare, s.n. Instrument de măsură format dintr un şurub micrometric şi două microscoape, care serveşte la măsurarea distanţei dintre două puncte sau dintre două repere. – Din fr. comparateur. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • metaforă — METÁFORĂ, metafore, s.f. Figură de stil rezultată dintr o comparaţie subînţeleasă prin substituirea cuvântului obiect de comparaţie cu cuvântul imagine; p. gener. figură de stil. – Din lat. metaphora, it. metafora, fr. métaphore. Trimis de… …   Dicționar Român

  • absolut — absolút, ă I. adj. 1. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat. 2. total, complet, desăvârşit. ♢ adevăr absolut = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare absolută = deplasarea unui corp faţă de un sistem… …   Dicționar Român

  • ca — CA1 adv., interj. a. adv. I. (Se compară două sau mai multe lucruri, fiinţe, situaţii) 1. La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). O carte ca cea din raft. ♢ expr. Ieri ca (şi) astăzi = totdeauna. Ca (şi) cum = parcă. ♦ Cât. Înalt ca bradul …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”