coltucel — COLTUCÉL, coltucele, s.n. Diminutiv al lui coltuc. – Coltuc + suf. el. Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 coltucél s. n., pl. coltucéle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
cleanf — cleanf, cleánfuri, s.n. (reg.) bucată de pâine, călcâi de pâine; colţuc, cârfan, câlfete, călhău, cărhan, clifan, clihan, crifoi, crihan. Trimis de blaurb, 14.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
clifan — clifán, clifáne, s.n. (reg.) bucată mare de pâine; cleanf, călhău, călhan, cărhan, câlfete, crihan, crifoi, codru, coltuc, dărab. Trimis de blaurb, 15.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
colţ — COLŢ, (I, II 4) colţuri, s.n. (II, III) colţi, s.m. I. s.n. 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. ♢ Colţul gurii = fiecare dintre cele două extremităţi laterale ale gurii, unde se întâlnesc buzele. ♦ Fiecare… … Dicționar Român
cruton — CRUTÓN, crutoane, s.n. Bucată mică de pâine prăjită (în grăsime) care se serveşte în supă. – Din fr. croûton. Trimis de cristi, 28.07.2004. Sursa: DEX 98 crutón s. n., pl. crutoáne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
cursură — cursúră s.f. (înv.) 1. curgerea apei, curs, curent, cursoare. 2. scurgere, hemoragie. 3. diaree, urdinare, cufureală. 4. coltuc de pâine. 5. durata timpului, trecerea acestuia, cursul vremii. Trimis de blaurb, 02.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pernuţă — PERNÚŢĂ, pernuţe, s.f. 1. Perniţă (I 1). 2. Perniţă (I 2). 3. Parte proeminentă si moale a extremităţii labei la feline; p. ext. (impr.) proeminenţă situată în partea superioară extremă a copitei calului. [var.: (reg.) perinúţă s.f.] – Pernă +… … Dicționar Român
tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… … Dicționar Român
uscat — USCÁT1 s.n. Uscare. – v. usca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 USCÁT2, Ă, uscaţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Lipsit de umezeală; zbicit, zvântat. ♦ (Despre vreme, zile) Fără ploaie sau fără zăpadă; secetos. ♦ (Despre pământ)… … Dicționar Român