uscat

uscat
USCÁT1 s.n. Uscare. – v. usca.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

USCÁT2, -Ă, uscaţi, -te, adj., s.n. I. adj. 1. Lipsit de umezeală; zbicit, zvântat. ♦ (Despre vreme, zile) Fără ploaie sau fără zăpadă; secetos. ♦ (Despre pământ) Neroditor, neproductiv, sterp (din cauza lipsei de apă). ♦ (Despre gură sau gât) Care dă o senzaţie puternică de sete; lipsit de salivaţie. ♦ (Despre ochi) Lipsit de lacrimi, de strălucire. ♦ (Despre ten, piele, păr) Lipsit de grăsime. ♦ (Despre tuse) Fără expectoraţie; sec. ♦ fig. (Despre voce, timbru, sunete; adesea adverbial) Rigid, spart, aspru. 2. (Despre unele alimente) Conservat prin deshidratare. 3. (Despre fiinţe) Slab, uscăţiv; (despre organe sau părţi ale corpului) atrofiat. 4. (Despre plante, frunze, flori) Fără sevă; mort; veştejit, ofilit. II. 1. s.n. Suprafaţa litosferei neacoperită de apele oceanului planetar; pământ. ♢ expr. A se zbate ca peştele pe uscat = a lupta cu mari greutăţi. A fi dracul pe uscat = a fi şiret, abil, rău. 2. s.n. art. (mar.) Vânt dinspre uscat. – v. usca.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Uscat ≠ jilav, ploios, reavăn, ud, udat, umed, umezit, verde
Trimis de siveco, 09.12.2008. Sursa: Antonime

USCÁT adj. v. atrofiat, degenerat.
Trimis de siveco, 24.03.2008. Sursa: Sinonime

USCÁT adj., s. 1. adj. zbicit, zvântat. (Rufe uscat.) 2. adj. (reg.) ujujit. (Vreascuri uscat.) 3. adj. v. deshidratat. 4. adj. (pop.) sec. (Are gura uscat de sete.) 5. adj. sec, secat, (înv. şi reg.) sterp. (Albia uscat a unui râu.) 6. adj. v. arid. 7. adj. v. secetos. 8. adj. v. sec. 9. adj. sec. (Tuse uscat.) 10. adj. v. ofilit. 11. adj. mort, veşted. (Frunză uscat.) 12. adj. v. slab. 13. adj. întărit, tare. (Pâine uscat.) 14. adj. rece, tare, vechi. (Un coltuc uscat de pâine.) 15. s. pământ, (înv.) tărie. (Porţiune de uscat în mijlocul mării; a coborât din corabie pe uscat.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

USCÁT s. v. deshidratare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

uscát (suprafaţă, pământ, acţiune) s. n., (pământ) pl. uscáturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

USCÁ//T1 uscattă (uscatţi, uscatte) 1) v. A USCA şi A SE USCA. ♢ A îndruga verzi şi uscatte a vorbi mult şi fără rost; a pălăvrăgi. 2) (despre anotimpuri, zone climaterice, fenomene ale naturii) Care este lipsit de umezeală. Stepă uscattă. Vânt uscat. 3) (despre voce) Care este lipsit de afectivitate, de armonie. 4) (despre piele, păr etc.) Care este lipsit de grăsime. 5) Care produce o senzaţie de arsură. Buze uscatte. ♢ Tuse uscattă tuse seacă, fără flegmă. /v. a (se) usca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

USCÁT2 uscaturi n. Înveliş exterior solid (neacoperit de ape) al globului pământesc. ♢ A se zbate ca peştele pe uscat a depune maximum de eforturi pentru a ieşi din impas. /v. a (se) usca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • uscat — muscat …   Dictionnaire des rimes

  • uscát — (suprafaţã, pãmânt, acţiune) s. n., (pãmânt) pl. uscáturi …   Romanian orthography

  • Pârâul Uscat — Geobox River name = Pârâul Uscat native name = other name = other name1 = image size = image caption = country type = Countries state type = region type = district type = Counties city type = Villages country = Romania country1 = state = state1 …   Wikipedia

  • amfibiu — AMFÍBIU, IE, amfibii, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care poate trăi şi în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi una pe uscat. 2. fig. Care are o natură sau un aspect dublu. II. s.n., adj. (Avion, automobil sau tanc)… …   Dicționar Român

  • briză — BRÍZĂ, brize, s.f. Vânt uşor care suflă regulat la ţărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopţii de la uscat spre mare; p. ext. adiere, boare. – Din fr. brise. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bríză s. f …   Dicționar Român

  • sec — SEC, SEÁCĂ, seci, adj. 1. Lipsit de apă; care a secat, s a uscat. Albia seacă a unui râu. ♦ (Despre locuri) Lipsit de umezeală; p. ext. arid, neproductiv. ♢ Tuse seacă = tuse uscată, fără expectoraţie. Timbru (sau sigiliu) sec = urmă de ştampilă… …   Dicționar Român

  • autoamfibiu — AUTOAMFÍBIU, autoamfibii, s.n. Automobil care se poate deplasa atât pe uscat, cât şi pe apă. [pr.: a u to am fi bi u] Auto2 + amfibiu. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  autoamfíbiu s. n. (sil. a u ) → amfibiu Trimis de siveco, 13 …   Dicționar Român

  • bora — BÓRA s.m. invar. Vânt puternic, uscat şi rece, care bate iarna dinspre munte spre mare, mai ales pe coastele de nord est ale Mării Adriatice şi ale Mării Negre. – Din it., fr. bora. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  bóra s. m. invar …   Dicționar Român

  • cariopsă — CARIÓPSĂ, cariopse, s.f. Tip de fruct uscat, indehiscent, cu pericarpul lipit de sămânţa unică. [pr.: ri ap ] – Din fr. caryopse. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cariópsă s. f. (sil. ri op ), g. d. art. cariópsei; pl. cariópse… …   Dicționar Român

  • pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”