amfibiu

AMFÍBIU, -IE, amfibii, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care poate trăi şi în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi una pe uscat. 2. fig. Care are o natură sau un aspect dublu. II. s.n., adj. (Avion, automobil sau tanc) care este special construit, spre a putea fi utilizat atât pe uscat, cât şi pe apă. – Din fr. amphibie.

Trimis de ana_zecheru, 20.04.2003. Sursa: DEX '98



amfíbiu adj. m. [-biu pron. -biu], f. amfíbie (sil. -bi-e); pl. m. şi f. amfíbii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



amfíbiu s. n. [-biu pron. -biu], art. amfíbiul; pl. amfíbii, art. amfíbiile (sil. -bi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AMFÍBI//U amfibiue (amfibiui) 1) şi substantival (despre animale) Care poate avea viaţă terestră şi acvatică. 2) (despre vehicule) Care se deplasează pe uscat şi pe apă. 3) (despre avioane) Care poate ateriza şi ameriza. [Sil. -biu] /<fr. amphibie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



AMFÍBIU, -IE adj., s.m. şi f. 1. (Animal) care trăieşte în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi alta pe uscat. ♦ (Despre vehicule) Adaptat pentru a putea funcţiona şi circula pe apă şi pe uscat. 2. (fig.) Care are o natură dublă, care aparţine de stări deosebite. // s.n. Avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze cât şi să amerizeze. ♦ (şi s.f.) Automobil sau tanc echipat special pentru a putea merge şi prin apă. [< fr. amphibie, cf. gr. amphi – de amândouă părţile, bios – viaţă].

Trimis de LauraGellner, 04.02.2006. Sursa: DN



AMFÍBIU, -IE I. adj., s. m. f. (animal, plantă) cu viaţă terestră şi acvatică. ♢ (despre autovehicule) adaptat pentru a se deplasa şi pe apă. II. s. n. avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze cât şi să amerizeze. ♢ (şi s. f.) automobil, tanc special pentru a se deplasa atât pe uscat cât şi pe apă. (< fr. amphibie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN