- colbăi
- COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. tranz. şi refl. (reg.) A (se) prăfui. [var. : colbuí vb. IV] – Colb + suf. -ăi.Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX '98COLBĂÍ vb. v. prăfui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecolbăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. colbăiésc, imperf. 3 sg. colbăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. colbăiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA COLBĂ//Í colbăiiésc tranz. reg. A face să se colbăiască; a prăfui. [Sil. -bă-i] /colb + suf. colbăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE COLBĂ//Í mă colbăiiésc intranz. reg. A se acoperi cu colb; a se prăfui. /colb + suf. colbăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.