- colbui
- COLBUÍ vb. IV. v. colbăi.Trimis de hai, 28.06.2004. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
colb — COLB, (rar) colburi, s.n. (reg.) Praf. ♢ expr. A bate (pe cineva) să i meargă (sau de i merge) colbul = a bate tare (pe cineva). – et. nec. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 COLB s. v. praf, pulbere. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
colbăi — COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. tranz. şi refl. (reg.) A (se) prăfui. [var. : colbuí vb. IV] – Colb + suf. ăi. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 COLBĂÍ vb … Dicționar Român