- colaborator
- COLABORATÓR, -OÁRE, coaboratori, -oare, s.m. şi f. Persoană care colaborează (la o acţiune, la o lucrare, la o publicaţie). – Din fr. collaborateur.Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX '98COLABORATÓR s. (înv.) conlucrător. (Are un colaborator foarte capabil.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecolaboratór s. m., pl. colaboratóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCOLABORAT//ÓR colaboratoroáre (colaboratoróri, colaboratoroáre) m. şi f. 1) Persoană care colaborează. 2) Persoană care participă în calitate de autor de articole, studii etc. la o publicaţie periodică. colaborator la un ziar. 3) Persoană care lucrează într-o instituţie ştiinţifică sau de cultură. colaborator ştiinţific. /<fr. collaborateurTrimis de siveco, 01.02.2005. Sursa: NODEXCOLABORATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care colaborează cu cineva la o lucrare, la elaborarea unei opere ştiinţifice, artistice etc. ♦ Cel care lucrează într-o instituţie, fără a fi salariatul ei permanent. [cf. fr. collaborateur].Trimis de LauraGellner, 27.12.2004. Sursa: DNCOLABORATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care colaborează. ♢ cel care lucrează într-o instituţie, fără a fi salariatul ei permanent. (< fr. collaborateur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.