corespondent

corespondent
CORESPONDÉNT, -Ă, corespondenţi, -te, s.m. şi f., adj. I. S.m şi f. 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicaţie periodică, trimiţând spre publicare informaţii din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinţilor unui elev, are răspunderea acestuia faţă de autorităţile şcolare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondenţă. II. adj. (În sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituţii ştiinţifice având aceleaşi obligaţii şi drepturi ca şi un membru activ, cu excepţia dreptului de a vota pe viitorii membrii, care este numai consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeaşi parte a unei secante care taie două drepte paralele. – Din fr. correspondant.
Trimis de IoanSoleriu, 16.05.2004. Sursa: DEX '98

CORESPONDÉNT adj. s. 1. adj. v. asemănător. 2. s. v. omolog.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

corespondént s. m., adj. m., pl. corespondénţi; f. sg. corespondéntă, pl. corespondénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CORESPONDÉN//T1 corespondenttă (corespondentţi, corespondentte) m. şi f. 1) Colaborator la o publicaţie periodică sau la un centru de informaţii care furnizează ştiri din localitatea în care se află. 2) Persoană care întreţine relaţii epistolare cu cineva. /<fr. correspondant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CORESPONDÉN//T2 corespondenttă (corespondentţi, corespondentte): Membru corespondent membru al unei academii sau instituţii ştiinţifice cu drept de vot consultativ. 2): Unghiuri corespondentte unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă şi situate de aceeaşi parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. /<fr. correspondant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CORESPONDÉNT, -Ă s.m. şi f. 1. Colaborator extern la un ziar, care trimite corespondenţă cu caracter informativ din locul în care se află. 2. Persoană care, în lipsa părinţilor unui elev, are răspunderea acestuia în faţa şcolii. 3. (Rar) Cel care poartă corespondenţă cu cineva. // adj. Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituţii ştiinţifice, care are aceleaşi obligaţii şi se bucură de aceleaşi drepturi ca un membru activ, cu excepţia dreptului de vot. [cf. fr. correspondant, it. corrispondente].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN

CORESPONDÉNT, -Ă adj. Care corespunde, corespunzător. ♢ (geom.) Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeaşi parte a unei secante care taie două drepte, unul dintre unghiuri fiind în interiorul dreptelor şi altul în afara lor. [cf. fr. correspondant].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN

CORESPONDÉNT, -Ă I. s. m. f. 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondenţă cu caracter informativ din locul în care se află. 2. persoană care, în lipsa părinţilor unui elev, are răspunderea acestora faţă de şcoală. 3. cel care poartă corespondenţă cu cineva. II. adj. care corespunde, corespunzător. o membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituţii ştiinţifice, care are aceleaşi obligaţii şi se bucură de aceleaşi drepturi ca un membru activ, cu excepţia dreptului la vot; unghiuri ĕ = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeaşi parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor şi altul în afara lor. ♢ (s. n.) echivalent, în cadrul frazei, al unei părţi de propoziţie. (< fr. correspondant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • corespondent — co·re·spon·dent /ˌkō ri spän dənt/ n 1: a joint respondent 2: a person named as guilty of adultery with the defendant in a divorce suit Merriam Webster’s Dictionary of Law. Merriam Webster. 1996 …   Law dictionary

  • corespondent — [kō΄ri spän′dənt] n. [ CO + RESPONDENT] Law a person charged with having committed adultery with the wife or husband from whom a divorce is being sought corespondency n …   English World dictionary

  • corespondent — noun the codefendant charged with adultery with the estranged spouse in a divorce proceeding • Syn: ↑co respondent • Hypernyms: ↑codefendant, ↑co defendant * * * |kō+ noun Etymology: co + respondent : a joint respondent; …   Useful english dictionary

  • corespondent — See corespondent, correspondent …   Dictionary of problem words and expressions

  • corespondent shoes — plural noun Two coloured shoes for men, generally black or brown and white • • • Main Entry: ↑corespondent …   Useful english dictionary

  • corespondent, correspondent — These words differ in spelling, meaning, and pronunciation. It is usually safer to be a correspondent (KOR i spon dent), one who writes letters, than a corespondent (KO ri SPON dent), one charged with adultery in a divorce proceeding …   Dictionary of problem words and expressions

  • corespondent — noun Date: 1857 a person named as guilty of adultery with the defendant in a divorce suit …   New Collegiate Dictionary

  • corespondent — /koh ri spon deuhnt/, n. Law. a joint defendant, charged along with the respondent, esp. a person charged with adultery in a divorce proceeding. [1855 60; CO + RESPONDENT] * * * …   Universalium

  • corespondent — noun One of two or more persons against whom a lawsuit is made; but especially a person charged with commiting adultery with the defendant in a divorce proceeding …   Wiktionary

  • corespondént — s. m., adj. m., pl. corespondénţi; f. sg. corespondéntã, pl. corespondénte …   Romanian orthography

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”