- coaşte
- coáşte s.f. (reg.) săpăligă cu două coarne.Trimis de blaurb, 17.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
coaşte
Look at other dictionaries:
intercostal — INTERCOSTÁL, Ă, intercostali, e, adj. Care se referă la spaţiul dintre două coaste, aşezat între coaste; (despre dureri, nevralgii) localizat în regiunea dintre coaste. – Din fr. intercostal. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
coastă — COÁSTĂ, coaste, s.f. 1. Fiecare dintre oasele perechi lungi, înguste şi arcuite, articulate în spate de coloana vertebrală, iar în faţă de stern, care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate. ♢ expr. (E) slab de i poţi număra coastele sau îi… … Dicționar Român
scalen — SCALÉN, scaleni, e, adj. 1. (În sintagma) Triunghi scalen = triunghi care are laturile (latură) neegale. 2. (În sintagma) Muşchi scalen (şi substantivat, m.) = fiecare dintre cei trei muşchi egali, în formă de triunghi scalen, situaţi în regiunea … Dicționar Român
coaşcă — coaşcă, coáşte, s.f. (reg.) 1. coşuleţ împletit din fâşii de coajă de tei. 2. păpuşă de cârpe, golomoz. 3. sâni mari (de femeie) care atârnă. Trimis de blaurb, 17.04.2006. Sursa: DAR coáşcă (coáşte), s.f. – 1. Coşuleţ. – 2. Minge. Mag. kaska… … Dicționar Român
epigastru — EPIGÁSTRU, epigastre, s.n. Partea superioară a abdomenului, cuprinsă între coaste şi ombilic. – Din fr. épigastre. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 epigástru s. n., art. epigástrul; pl. epigástre Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
pântece — PẤNTECE, pântece, s.n.1. Parte a corpului, la om şi la animale, situată între torace şi bazin, formată dintr o cavitate în care se află stomacul, intestinele, organele de reproducere etc.; abdomen, burtă, foale, vintre. ♢ expr. Parcă are oase în… … Dicționar Român
radă — RÁDĂ1, rade, s.f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, cu sistem de apărare naturală sau artificială, servind la adăpostirea navelor într un port împotriva vânturilor, valurilor sau curenţilor. – Din fr. rade. Trimis de nicksson, 13.09.2007.… … Dicționar Român
raiforme — RAIFÓRME s.f.pl. (zool.) Ordin de peşti cu corpul în formă de disc, datorită dezvoltării mari a înotătoarelor pectorale, care trăiesc pe fundul mării în apropiere de coaste. [pron. ra i . / et. incertă]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… … Dicționar Român
stârmină — stârmínă, stârmíni, s.f. 1. (înv. şi reg.) deal stâncos, stirmnic; stâncă cu coaste înalte şi abrupte; prăpastie, râpă. 2. (reg.; în forma: strimină) scobitură, adâncitură în malul unei ape, în care se adună peştii. 3. (reg.) băltoacă. 4. (reg.)… … Dicționar Român
