babacloanţa — Bába Cloánţa s. pr. f. s. pr. m. (în formula Adám Babadám) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic Bába Cloánţa s. propriu f., g. d. Bábei Cloánţa Trimis de Laura ana, 18.06.2007. Sursa: DOOM 2 … Dicționar Român
Romania — This article is about the modern country. For other uses, see Romania (disambiguation). Romania România … Wikipedia
ciodoroancă — ciodoroáncă,, ciodoroánce, s.f. (reg.) babă, baborniţă, hoancă, hârcă, hodoroabă, hodoroagă, cloanţă, tălpoi. Trimis de blaurb, 10.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
cloancă — CLOÁNCĂ, cloance, s.f. Cloanţă. – Din clonc1. Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
clonţat — CLONŢÁT, Ă, clonţaţi, te, adj. (Despre oameni) Cu dinţii mari şi rari; cu gura ascuţită (ca un clonţ). ♦ (Substantivat, f.) Cloanţă (1). – Din clonţ + suf. at. Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
cloţ — CLOŢ, cloţuri, s.n. Spărtură, fragment dintr o cărămidă (mai ales de la demolări). – cf. germ. Klotz. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 cloţ s. n., pl. clóţuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic cloţ1, clóţuri … Dicționar Român
gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… … Dicționar Român
hârcă — HÂRCĂ, hârci, s.f. 1. Craniu (de mort); ţeastă. 2. Epitet depreciativ dat unei femei bătrâne, urâte şi rele. – Din ucr. hyrka. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÂRCĂ s. (anat.) v. craniu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ştirb — ŞTIRB, Ă, ştirbi, e, adj. 1. Căruia îi lipseşte unul sau mai mulţi dinţi. ♢ Compus: ştirba baba cloanţa s.f. = a) vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne şi rele; b) (pop.; uneori cu determinarea roade… … Dicționar Român
