claca

claca
CLACÁ, clachez, vb. I. intranz. (Despre sportivi) A suferi o întindere sau o ruptură de tendon ori de ligament la picioare, în urma unui efort. – Din fr. claquer.
Trimis de hai, 19.09.2008. Sursa: DEX '98

clacá vb., ind. prez. 1 sg. clachéz, 3 sg. şi pl. clacheáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CLA//CÁ claca chéz 1. tranz. (mai ales despre sportivi) A provoca o leziune prin întinderea ori ruperea tendoanelor sau ligamentelor de la un picior. 2. intranz. (despre cai) A contracta o inflamaţie la tendoanele picioarelor din faţă. /<fr. claquer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CLACÁ vb. I. 1. intr. (Franţuzism) A face să se audă, a produce un zgomot sec. ♦ (Despre condensatori) A se strica. 2. refl. A-şi luxa tendonul la picior (printr-o călcătură stângace). ♦ (Despre cai) A avea tendoanele picioarelor (din faţă) umflate. [< fr. claquer].
Trimis de LauraGellner, 19.12.2004. Sursa: DN

CLACÁ vb. I. intr. 1. a face să se audă, a produce un zgomot sec ♢ (despre condensatori) a se strica. 2. (fig., fam.) a ceda psihic în urma unor suprasolicitări. ♢ a eşua, a da greş. II. refl. a-şi luxa tendonul la picior. ♢ (despre cai) a avea tendoanele picioarelor (din faţă) umflate. (< fr. claquer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • clacă — CLÁCĂ, clăci, s.f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care ţăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moşie. ♢ expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de… …   Dicționar Român

  • claca — cla|ca Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • clácã — s. f., g. d. art. cläcii; pl. clãci …   Romanian orthography

  • clăcaş — CLĂCÁŞ, clăcaşi, s.m. 1. Ţăran obligat să facă clacă (1) pe pământul stăpânului de pământ. ♢ (Adjectival) Ţăran clăcaş. 2. Persoană care ia parte la o clacă (2). – Clacă + suf. aş. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂCÁŞ s. (ist.)… …   Dicționar Român

  • clacare — CLACÁRE, clacări, s.f. Acţiunea de a claca. – v. claca. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CLACÁRE s. (med.) clacaj. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  clacáre s. f., g. d. art. clacării; …   Dicționar Român

  • robotă — RÓBOTĂ s.f. 1. (În evul mediu) Obligaţie în muncă a iobagilor şi jelerilor din Transilvania către stăpânul feudal; (mai târziu) muncă pe care o prestau (de câteva ori pe săptămână) ţăranii săraci din ţările române în folosul boierilor; clacă,… …   Dicționar Român

  • Joan Miró — Joan Miró, Barcelona, 1935. Fotoporträt von Carl van Vechten Joan Miró i Ferrà [ʒuˈan miˈɾ …   Deutsch Wikipedia

  • boieresc — BOIERÉSC, EÁSCĂ, boiereşti, adj., s.n. 1. adj. Care aparţine boierilor, privitor la boieri. ♦ Care imită deprinderile boierilor. 2. s.n. Obligaţie a ţăranilor dependenţi de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ. – Boier + suf.… …   Dicționar Român

  • clăcuşoară — CLĂCUŞOÁRĂ, clăcuşoare, s.f. Diminutiv al lui clacă (2); (glumeţ) faptă nepotrivită (a unui grup de oameni); poznă. – Clacă + suf. uşoară. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  clăcuşoáră s. f., g. d. art. clăcuşoárei; pl. clăcuşoáre… …   Dicționar Român

  • clăcăşi — CLĂCĂŞÍ, clăcăşesc, vb. IV. intranz. A presta clacă (1); a clăcui. – Din clăcaş. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂCĂŞÍ vb. (ist.) (înv.) a clăcui. (Presta clacă, adică clăcăşi.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”