clăcaş

clăcaş
CLĂCÁŞ, clăcaşi, s.m. 1. Ţăran obligat să facă clacă (1) pe pământul stăpânului de pământ. ♢ (Adjectival) Ţăran clăcaş. 2. Persoană care ia parte la o clacă (2). – Clacă + suf. -aş.
Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CLĂCÁŞ s. (ist.) (înv. şi reg.) robotaş, (Mold.) pontaş. (Ţăranul care făcea clacă se numea clăcaş.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

clăcáş s. m., pl. clăcáşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CLĂCÁŞ clăcaşi m. 1) (în Moldova feudală) Ţăran obligat să facă clacă pe moşia feudalului. 2) Persoană care participă la o clacă. /clacă + suf. clăcaş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • clãcáş — s. m., pl. clãcáşi …   Romanian orthography

  • Apartamentos Las Clacas — (Пляж Бланка,Испания) Категория отеля: Адрес: Limones, 85, 35580 Пляж Бланка, Испания …   Каталог отелей

  • Apartment Las Clacas Limones — (Пляж Бланка,Испания) Категория отеля: Адрес: 35580 Пляж Бланка, Испан …   Каталог отелей

  • clăcăşesc — CLĂCĂŞÉSC, EÁSCĂ, clăcăşeşti, adj. Care aparţine clăcaşilor (1), privitor la clăcaşi, de clăcaşi. – Clăcaş + suf. esc. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  clăcăşésc adj. m., f. clăcăşeáscă; pl. m. şi …   Dicționar Român

  • podan — PODÁN, podani, s.m. Persoană care era supusă la bir. ♦ Clăcaş; şerb. – Din pol. poddany. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX 98  podán s. m., pl. podáni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  podán, podáni, s.m. ( …   Dicționar Român

  • pontaş — PONTÁŞ1, pontaşi, s.m. (înv.) Ţăran clăcaş. – Pont2 + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX 98  PONTÁŞ2, pontaşi, s.m. (înv.) Pontator2. – Ponta2 + suf. aş. Trimis de opr …   Dicționar Român

  • chisâm — chisâm, chisâmuri, s.n. (reg., înv.) contribuţia în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş (iobag) proprietarului, în locul zilelor de muncă la care era obligat; boieresc, clacă, dijmă. Trimis de blaurb, 07.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • clacă — CLÁCĂ, clăci, s.f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care ţăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moşie. ♢ expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de… …   Dicționar Român

  • clăcăşi — CLĂCĂŞÍ, clăcăşesc, vb. IV. intranz. A presta clacă (1); a clăcui. – Din clăcaş. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂCĂŞÍ vb. (ist.) (înv.) a clăcui. (Presta clacă, adică clăcăşi.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • clăcăşiţă — CLĂCĂŞÍŢĂ, clăcăşiţe, s.f. (pop.) Femeie sau fată care ia parte la o clacă (2). – Din clăcaş + suf. iţă. Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”