circumscripţie

circumscripţie
CIRCUMSCRÍPŢIE, circumscripţii, s.f. Subdiviziune a unei unităţi teritorial-administrative, organizată în vederea desfăşurării în bune condiţii a unei activităţi (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituţie, serviciu etc. care asigură desfăşurarea acestei activităţi; circă. – Din lat. circumscriptio, fr. circonscription.
Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

CIRCUMSCRÍPŢIE s. circă, secţie, (înv.) despărţire. (circumscripţie de poliţie, electorală, sanitară.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

circumscrípţie s. f. (sil. -ţi-e), art. circumscrípţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. circumscrípţiei; pl. circumscrípţii, art. circumscrípţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CIRCUMSCRÍPŢI//E circumscripţiei f. Subdiviziune teritorială a unei localităţi. circumscripţie medicală. [art. circumscripţia; G.-D. circumscripţiei; Sil. ţi-e] /<lat. circumscriptio, circumscripţieonis, fr. circonscription
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CIRCUMSCRÍPŢIE s.f. Delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraş, judeţ, sector etc. ♢ Circumscripţie electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; circumscripţie sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătăţii. [gen. -iei. / < lat. circumscriptio, fr. circonscription].
Trimis de LauraGellner, 17.12.2004. Sursa: DN

CIRCUMSCRÍPŢIE s. f. delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraş, judeţ, sector etc.; secţie, serviciu, instituţie care se ocupă cu o anume activitate (financiară, medicală, de poliţie etc.). o circumscripţie electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; circumscripţie sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătăţii. (< fr. circonscription, lat. circumscriptio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • circumscrípţie — s. f. (sil. ţi e), art. circumscrípţia (sil. ţi a), g. d. art. circumscrípţiei; pl. circumscrípţii, art. circumscrípţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • circă — CÍRCĂ s.f. (fam.) Circumscripţie (de miliţie, financiară etc.). – Abreviere din circumscripţie. Trimis de hai, 06.12.2008. Sursa: DEX 98  CÍRCĂ s. v. circumscripţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  círcă s. f. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • despărţire — DESPĂRŢÍRE, despărţiri, s.f. Faptul de a (se) despărţi. 1. Separare; momentul când cineva se desparte de altcineva sau de ceva; timpul cât cineva stă despărţit; despărţit1. 2. Divorţ. 3. Diviziune, împărţire, segmentare. ♦ (concr.) Despărţitură.… …   Dicționar Român

  • scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… …   Dicționar Român

  • secţie — SÉCŢIE, secţii, s.f. 1. Subunitate organizatorică stabilită pe ramuri de activitate, pe specialităţi, pe operaţii etc. în întreprinderi, instituţii etc.; sală, atelier, local în care îşi desfăşoară activitatea o astfel de subunitate. ♦… …   Dicționar Român

  • dioceză — DIOCÉZĂ s.f. v. dieceză. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DIOCÉZ//Ă diocezăe f. 1) Fiecare din diviziunile administrative ale Imperiului Roman târziu. 2) v. DIECEZĂ. [Sil. di o ] /<fr. diocese, lat. dioecesis …   Dicționar Român

  • eparhie — EPARHÍE, eparhii, s.f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía. Trimis de thiess, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EPARHÍE s. v. episcopie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • guvernorat — guvernorát s. n. guvernoráte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GUVERNORÁT s. n. circumscripţie administrativă în Egipt şi Tunisia. (< fr. gouvernorat) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • poliţai — POLIŢÁI, poliţai, s.m. Şef al poliţiei într un oraş de provincie sau într o circumscripţie de oraş mai mare, în vechea organizare a ţării; poliţmaistru. ♦ (În trecut) Sergent de stradă sau agent de poliţie. – Din germ. Polizei. Trimis de… …   Dicționar Român

  • raion — RAIÓN, raioane, s.n. 1. Unitate teritorial administrativă în România (între 1950 şi 1968) în cadrul unei regiuni sau a oraşului Bucureşti. 2. Parte a unui magazin unde se găsesc mărfuri de acelaşi fel. [pr.: ra ion] – Din (1) rus. raion, (2) fr.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”