ceacâie — ceacâie, ceacâi, s.f. (reg.) cuţitaş rudimentar; custură, buricaş. Trimis de blaurb, 31.03.2006. Sursa: DAR ceacîie ( îi), s.f. – Briceag, cuţit. – var. ciachie; ciochie, s.f. (unealtă de dogărie care serveşte la fixarea cercurilor pe butoaie) … Dicționar Român
başchie — BÁŞCHIE, başchii, s.f. Ciocan cu vârful prevăzut cu un şanţ în formă de v, folosit pentru baterea cercurilor metalice ale butoaielor. – Din bg. baskija. Trimis de paula, 05.04.2002. Sursa: DEX 98 BÁŞCHIE s. (tehn.) ciochie, (reg.) băţic, păpuşă … Dicționar Român
beschie — BÉSCHIE, beschii, s.f. Ferăstrău format dintr o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acţionat de două persoane. [var.: béşchie s.f.] – cf. bg. b i č k i j a. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BÉSCHIE s. (tehn.) ciochie … Dicționar Român
băţic — BĂŢÍC s. v. baschie, ciochie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
căpăţână — CĂPĂŢẤNĂ, căpăţâni, s.f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpăţână de varză … Dicționar Român
joagăr — JOÁGĂR, joagăre, s.n. 1. Ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcţionează cu o mişcare alternativă, fiind acţionat de forţa apei curgătoare prin intermediul unei roţi de apă. 2. Ferăstrău mare având o pânză lungă cu dinţi mari şi … Dicționar Român
maizăl — máizăl s.n. (reg.) 1. dalta fierarului. 2. pană în care bate dogarul cu maiul să se aşeze cercurile; ciochie. Trimis de blaurb, 04.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
păpuşă — PĂPÚŞĂ, păpuşi, s.f. I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil, făcută din carton, din celuloid, din lemn etc.; p. ext. figurină cu chip de om. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. 2. Personaj din teatrul de păpuşi, alcătuit … Dicționar Român
