- beschie
- BÉSCHIE, beschii, s.f. Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acţionat de două persoane. [var.: béşchie s.f.] – cf. bg. b i č k i j a.Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX '98BÉSCHIE s. (tehn.) ciochie, joagăr.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebéschie (ferăstrău) s. f. (sil.-chi-e), art. béschia (sil. -chi-a), g.-d. art. béschiei; pl. béschii, art. béschiile (sil. -chi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBÉSCHI//E beschiei f. 1) Ferăstrău alcătuit dintr-o pânză lată cu muchia tăietoare curbată, prevăzut cu mânere la ambele capete şi folosit, în special, la tăiatul buştenilor. [art. beschia; G.-D. beschiei; Sil. -chi-e] /<bulg. biţkijaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbéschie (béschii), s.f. – Ferăstrău de mînă. var. bestie, bişchie; başchie, s.f. (instrument cu care dulgherii strîng cercurile la butoaie). tc. biçki "cuţit, ferăstrău de mînă" (DAR, Scriban), de unde bg., sb. bičkiia, mag. bicska; cf. briceag.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.