pescar — PESCÁR, pescari, s.m. I. Persoană care se ocupă cu pescuitul şi uneori cu conservarea peştelui (1) pescuit; persoană care practică pescuitul sportiv; p. ext. persoană care vinde peşte. II. Nume dat unor specii de păsări din familii diferite care… … Dicționar Român
caragaţă — CARAGÁŢĂ, caragaţe, s.f. (ornit.) Coţofană. ♦ fig. (fam.) Femeie vorbăreaţă. ♦ expr. (fam.) A face caragaţe = a face glume (pe socoteala cuiva); a umbla cu păcăleli. [var.: garagáţă s.f.] – Din ngr. karakáxa … Dicționar Român
chirtă — chírtă, chírte, s.f. (reg.) numele unei păsări de baltă care zboară la suprafaţa apei pentru a prinde peşti mici; chirighiţă. Trimis de blaurb, 07.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
mare — MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte… … Dicționar Român
pescăriţă — PESCĂRÍŢĂ, pescăriţe, s.f. 1. Femeie care se ocupă cu pescuitul 2. (ornit.) Nume dat mai multor specii de pescăruşi; pasăre care aparţine acestor specii. – Pescar + suf. iţă. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX 98 PESCĂRÍŢĂ s. v.… … Dicționar Român
pescăruş — PESCĂRÚŞ, pescăruşi, s.m. Nume dat mai multor specii de păsări din familii şi ordine diferite, care trăiesc pe lângă ape şi se hrănesc cu peşti; pasăre din aceste familii sau ordine. – Pescar + suf. uş. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa:… … Dicționar Român
