cerceluş

cerceluş
CERCELÚŞ, cerceluşi, s.m. I. Diminutiv al lui cercel. II. (bot.) 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative, cu frunze opuse regulate, cu flori roşii, galbene-verzui sau pestriţe; fucsie (Fuchsia). 2. (La pl.) Lăcrămioare. – Cercel + suf. -uş.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CERCELÚŞ s. (bot.; Fuchsia) fucsie.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CERCELÚŞ s. v. coada-cocoşului.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cercelúş s. m., pl. cercelúşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CERCELÚŞ cerceluşi m. (diminutiv de la cercel) Plantă erbacee ornamentală cu frunze alungit-ovale, cu flori divers colorate, care atârnă ca nişte cercei; fucsie. /cercel + suf. cerceluşuş
Trimis de siveco, 04.11.2005. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • Cerceluş Church — The Cerceluş Church is an orthodox church in Bucharest, located in the Baba Novac Dristor area, built between 1948 and 1963. It is one of the very few orthodox churches that is not oriented (with the altar) towards the East (note: not the… …   Wikipedia

  • fucsie — FÚCSIE, fucsii, s.f. (bot.) Cerceluş. [acc. şi: fucsíe] – Din fr. fuchsia. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FÚCSIE s. v. cerceluş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  fúcsie s. f …   Dicționar Român

  • cercel — CERCÉL, cercei, s.m. Obiect de podoabă fixat sau atârnat de ureche. – lat. circellus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CERCEII BÁBEI s. pl. v. lemn râios, salbă rî ioasă. Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime  CERCÉL s. 1.… …   Dicționar Român

  • ciorciol — ciórciol, ciórcioále, s.n. (reg.) 1. ciorchine, ţigrie. 2. ţurţur de noroi uscat. 3. cerceluş (floare). Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • coadă — COADA HÂRŢULUI s. v. coada şoricelului. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Sinonime  COADA IÉPEI s. v. barba ursului, coada calului. Trimis de siveco, 04.04.2008. Sursa: Sinonime  COADA MÂŢEI s. v. papanaş. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • mărgăritar — MĂRGĂRITÁR, (1, 2) mărgăritare, s.n. (3, 4) s.m. 1. s.n. Boabă rotundă şi tare de culoare albă strălucitoare cu reflexe sidefii, care se formează în corpul unor scoici şi care se întrebuinţează ca podoabă de preţ; perlă. ♢ loc. adj. De mărgăritar …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”