cauzativ

cauzativ: CAUZATÍV, cauzative, adj. (În expr.) Verb cauzativ = verb factitiv, v. factitiv. [pr.: ca-u-] – Din it. causativo, lat. causativus.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CAUZATÍV adj. v. factitiv.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cauzatív adj. n. (sil. ca-u-), f. cauzatívă; pl. n. şi f. cauzatíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CAUZATÍV cauzativă (cauzativi, cauzative) gram. : Verb cauzativ verb factitiv. [Sil. ca-u-] /<it. causativo, lat. causativus

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CAUZATÍV adj.n. Verb cauzativ = verb factitiv. [pron. ca-u-. / cf. it. causativo, fr. causatif].

Trimis de LauraGellner, 20.03.2006. Sursa: DN

CAUZATÍV, -Ă adj. verb cauzativ = verb factitiv. (< fr. causatif, lat. causativus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

cauzatív¹ (ca-u-) adj. m.; f. cauzatívă; pl. cauzatíve

Trimis de gall, 12.12.2007. Sursa: DOOM 2

cauzatív² (ca-u-) s. n.

Trimis de gall, 12.12.2007. Sursa: DOOM 2

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

factitiv — FACTITÍV, factitive, adj. (În sintagma) Verb (tranzitiv) factitiv (şi substantivat, n.) = verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acţiune; verb cauzativ. – Din fr. factitif. Trimis de LauraGellner, 05.05.2004 … Dicționar Român
cauză — CÁUZĂ, cauze, s.f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă şi, în condiţii determinate, provoacă apariţia altui fenomen, denumit efect, căruia îi serveşte ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias