cauzare

cauzare
CAUZÁRE, cauzări, s.f. Faptul de a cauza. [pr.: ca-u-] – v. cauza.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CAUZÁRE s. v. provocare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cauzáre s. f. (sil. ca-u-), g.-d. art. cauzării; pl. cauzări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CAUZÁRE s.f. Faptul de a cauza. [< cauza].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • determinare — DETERMINÁRE, determinări, s.f. Faptul de a determina. ♦ (concr.) Cuvânt sau propoziţie care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziţii cu care este în legătură, fiind subordonate acestora. – v. determina. Trimis de IoanSoleriu,… …   Dicționar Român

  • provocare — PROVOCÁRE, provocări, s.f. Acţiunea de a provoca şi rezultatul ei; provocaţie. – v. provoca. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROVOCÁRE s. 1. v. instigare. 2. v. asmuţire. 3. sfidare, sfruntare. (Aruncă cuiva o provocare.) 4.… …   Dicționar Român

  • provocaţie — PROVOCÁŢIE, provocaţii, s.f. (Rar) Provocare. – Din fr. provocation, lat. provoctio. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98  PROVOCÁŢIE s. v. aţâţare, cauzare, declanşare, determinare, generare, incitare, instigare, instigaţie,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”