capete

capete
CÁPETE s. pl. v. capital.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

capéte (-ţi), s.m. – Vas, strachină. – var. căpeţ, s.n.; căpcea, capcea, s.f. ngr. ϰαπέτις "măsură pentru produse solide" (Diculescu, Elementele, 467), probabil introdus într-o epocă mai puţin tîrzie decît presupunea Diculescu. Ultima var. un dim., cu confuzia între ţi şi ci la finală. După Densusianu, Haţeg, 61, căpcea ar veni de la tc. kepce; însă aria sa de răspîndire (Trans. de Sud-Vest) nu se potriveşte cu această ipoteză; acelaşi autor a propus mai tîrziu (GS, VI, 363) un lat. *capicella.
Trimis de blaurb, 26.12.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • căpete — căpéte, căpéţi, s.m. (reg. înv.) vas de lemn sau de tinichea, de o oca , cu care se ia vama la moară; căpăţ, căuş, gâf, mertic. Trimis de blaurb, 29.03.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • capete — |ê| s. m. [Brasil: Ceará] Diabo.   ‣ Etimologia: capa + ete …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • bicefal — BICEFÁL, Ă, bicefali, e, adj. (Despre un animal) Cu două capete. – Din fr. bicéphale. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  bicefál adj. m., pl. bicefáli; f. sg. bicefálă, pl. bicefále …   Dicționar Român

  • tricefal — TRICEFÁL, Ă, tricefali, e, adj. Care are trei capete. – Din fr. tricéphale. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  tricefál adj. m., pl. tricefáli; f. sg. tricefálă, pl. tricefále …   Dicționar Român

  • balaur — BALÁUR, balauri, s.m. (În basme) Monstru care întruchipează răul, imaginat ca un şarpe uriaş cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ♦ (art.) Denumirea populară a constelaţiei dragonului. [pr.: la ur] – cf. alb. b o l l ë şarpe , scr. b l… …   Dicționar Român

  • caiac — CAIÁC, caiace, s.n. 1. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete, cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. 2. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). 3. Ambarcaţie mică, cu înveliş din …   Dicționar Român

  • cerber — CÉRBER, (2) cerberi, s.m. 1. (În mitologia greacă) Animal fabulos imaginat ca un câine cu trei capete, care stătea la porţile infernului şi păzea intrarea. 2. fig. (livr.) Paznic sever, exigent. – Din fr. cerbère, lat. cerberus. Trimis de valeriu …   Dicționar Român

  • hidră — HÍDRĂ, hidre, s.f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un capăt, gura înconjurată de 6 8 tentacule şi, la celălalt capăt, un fel de disc cu care se fixează pe un suport (Hydra); (şi la sg.) animal care face… …   Dicționar Român

  • sofită — SOFÍTĂ, sofite, s.f. Lampă electrică cu incandescenţă în formă de tub, legată la circuitul electric prin ambele capete. [var.: sufítă s.f.] – Din germ. Soffitten[lampe]. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  sofítă (lampă electrică)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”