- burduşi
- BURDUŞÍ, burduşesc, vb. IV. 1. tranz. A umple ceva ca pe un burduf (1); a îndesa, a ticsi. ♦ refl. (Rar; despre ape) A se umfla. 2. refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereţi, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coşcovi. 3. tranz. fig. (fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din burduş.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BURDUŞÍ vb. 1. v. îngrămădi. 2. v. coşcovi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeBURDUŞÍ vb. v. snopi, stâlci.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeburduşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. burduşésc, imperf. 3 sg. burduşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. burduşeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA BURDUŞ//Í burduşiésc tranz. pop. 1) (lucruri) A vârî cu forţa într-un spaţiu restrâns ca să încapă mai mult; a înghesui; a îndesa; a ticsi. 2) (spaţii limitate) A umple până la refuz; a ticsi. 3) A face să se burduşească. 4) fig. fam. (persoane) A snopi în bătaie; a bate zdravăn. /Din înv. burduş (burduf)Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE BURDUŞ//Í se burduşiéşte intranz. 1) (despre tencuială sau varul de pe pereţi, despre placajul unei mobile etc.) A se desprinde (de pe o suprafaţă) prin umflare; a se coşcovi; a se coşi; a se scoroji. 2) (despre ape) A-şi ridica nivelul; a ieşi din maluri; a se revărsa; a irupe; a deborda. /Din înv. burduş (-burduf)Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.