- burdihan
- BURDIHÁN s.n. v. burduhan.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
borh — – Rădăcină expresivă, care pare a imita ghiorţăitul sau zgomotul maţelor. Creaţie spontană, bazată pe aceeaşi consonanţă care a dat naştere gr. βορβορυγμός, cf. şi borţ. Numeroase der., care se dau în continuare, toate (cu excepţia lui burduf,… … Dicționar Român
borţ — BORŢ, borţuri, s.n. (reg.) Pântecele femeii gravide. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 borţ s. n., pl. bórţuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BORŢ borţuri f … Dicționar Român
burduhan — BURDUHÁN, burduhane, s.n. (pop.) Stomacul animalelor rumegătoare; burduf (6); p. ext. burtă (1); bârdan [var.: burdihán s.n.] – Burduh + suf. an. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BURDUHÁN s. (anat.) … Dicționar Român