bucătărie

bucătărie
BUCĂTĂRÍE, bucătării, s.f. 1. Cameră (sau clădire) în care se găteşte mâncarea; cuhnie; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. ♢ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ♦ fig. (fam.) Totalitatea accesoriilor sau acţiunilor care servesc la susţinerea unei demonstraţii, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 2. Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. – Bucătar + suf. -ie.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

BUCĂTĂRÍE s. (reg.) cuhnie, cuină, sobă, (înv.) magherniţă, magopeţie, (înv. prin Transilv. şi Bucov.) cuină.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

bucătăríe s. f., art. bucătăría, g.-d. art. bucătăríei; pl. bucătăríi, art. bucătăríile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BUCĂTĂRÍ//E bucătăriei f. 1) Încăpere prevăzută cu toate cele necesare pentru gătitul bucatelor. ♢ bucătărie de campanie instalaţie ambulantă, prevăzută cu toate cele necesare pentru pregătirea hranei calde unităţilor militare aflate în marş. 2) Arta de a pregăti bucate. 3) fig. Totalitate a lucrărilor şi problemelor mărunte care preced realizarea unei lucrări de mari proporţii. /bucătar + suf. bucătărieie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • gândac — GÂNDÁC, gândaci, s.m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ♢ Compuse: gândac de casă (sau de bucătărie, negru) = şvab1; gândac de frasin (sau gândacul frasinului) = cantaridă; …   Dicționar Român

  • chicinetă — CHICINÉTĂ, chicinete, s.f. Încăpere anexă de dimensiuni reduse (în apartamentele mici din blocuri, care serveşte de obicei ca bucătărie). – cf. engl. k i t c h e n bucătărie . Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  chicinétă s. f., pl.… …   Dicționar Român

  • caserolă — CASERÓLĂ, caserole, s.f. 1. Capsulă de porţelan, cu coadă, folosită în laborator pentru topirea substanţelor vâscoase şi puţin volatile. 2. Cratiţă adâncă cu coadă şi cu fundul plat, folosită în bucătărie. – Din fr. casserole. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • clorură — CLORÚRĂ, cloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric; combinaţie a clorului cu un element chimic sau cu o substanţă organică. ♢ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var …   Dicționar Român

  • dependinţă — DEPENDÍNŢĂ, dependinţe, s.f. Încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.); (la pl.), ansamblul acestor încăperi. – Din fr. dépendances. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEPENDÍNŢĂ s. 1. (la pl.) atenanse (pl.).… …   Dicționar Român

  • reşou — REŞÓU, reşouri, s.n. Aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuinţat la bucătărie şi în laborator. – Din fr. réchaud. Trimis de LauraGellner, 06.10.2006. Sursa: DEX 98  reşóu s. n., art. reşóul; pl. reşóuri Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • blid — BLID, blide, s.n. (pop.) 1. Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. ♢ expr. A mânca dintr un blid cu cineva = a fi în mare intimitate cu cineva. Pe (sau pentru) un blid de linte = pentru o răsplată neînsemnată… …   Dicționar Român

  • corlată — CORLÁTĂ, corlate. s.f. (reg.) 1. Iesle. 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. Împletitură de formă bombată care se aşează pe car când se transportă snopi sau fân. 4. Poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri… …   Dicționar Român

  • cuhnie — CÚHNIE, cuhnii, s.f. (reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor şi cea de vară a gospodăriilor ţărăneşti. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [var.: cúhne, cúină, cúine, cuiníe s.f.] – Din ucr. kuhnja. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

  • culinar — CULINÁR, Ă, culinari, e, adj. Care ţine de bucătărie, privitor la prepararea mâncării. ♢ Arta culinară = pricepere deosebită, meşteşug în pregătirea şi aranjarea mâncărurilor. – Din fr. culinaire, lat. culinarius. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”