blid

blid
BLID, blide, s.n. (pop.) 1. Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. ♢ expr. A mânca dintr-un blid cu cineva = a fi în mare intimitate cu cineva. Pe (sau pentru) un blid de linte = pentru o răsplată neînsemnată (primită ca preţul unei josnicii). 2. (La pl.) Vase de bucătărie. – Din sl. bliudu.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98

BLID s. 1. v. strachină. 2. v. cupă.
Trimis de siveco, 16.12.2008. Sursa: Sinonime

blid s. n., pl. blíde/blíduri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

línge-blíde s. m. invar.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BLID blide n. pop. 1) Vas (de lut, de metal etc.) adâncit, de diferite forme şi cu diferite întrebuinţări. blid de bucătărie. ♢ A mânca dintr-un blid (cu cineva) a fi în relaţii de strânsă prietenie (cu cineva). 2) Conţinutul unui asemenea vas. ♢ Un blid de linte plată, de obicei neînsemnată, pentru care cineva se angajează să comită o josnicie. 3) la pl. Totalitate a recipientelor folosite la pregătirea sau la servirea mâncării; veselă; vase. ♢ A intrat nora în blide se spune despre o persoană cu mişcări stângace, în special când aceasta face zgomot cu vasele sau le sparge. /<sl. bliudu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

blid (blíde), s.n. – 1. Vas, strachină. – 2. Paletă la roate de moară. – Mr. blid. sl. bljudŭ, bljudo, bljuda (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Fremdw., 78), cf. bg. bljudo, sb. bljuda, alb. bljudë (G. Meyer 40). – Der. blidar, s.m. (olar); blidar, s.n. (dulap de bucătărie).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • blid — adj., t, e …   Dansk ordbog

  • blid — • ljum, ljummen, halvvarm, avsvalnad, kylslagen, blid, mild …   Svensk synonymlexikon

  • blid — s. n., pl. blíde/blíduri …   Romanian orthography

  • bleeder — /ˈblidə/ (say bleeduh) noun 1. a person predisposed to bleeding; haemophiliac. 2. Chiefly British Colloquial a. (a term of abuse.) b. any person. 3. a beast which, having been immunised against tick fever, is used as a blood reservoir for… …  

  • bleeding — /ˈblidɪŋ/ (say bleeding) noun 1. loss of blood: *I ve got to stop the bleeding and apply some heat right away or he s a goner. –frank hardy, 1963. 2. letting of blood. 3. exuding of sap from a cut. –adjective 4. emanating pity. 5. Chiefly British …  

  • bleeding edge — /blidɪŋ ˈɛdʒ/ (say bleeding ej) noun the vanguard of new ideas, especially in technology. {humorous play on cutting edge} …  

  • bleeding heart — /blidɪŋ ˈhat/ (say bleeding haht) noun Colloquial an unduly sensitive person whose concern and pity for others leads to a distorted point of view …  

  • bleeding-heart — /blidɪŋ ˈhat/ (say bleeding haht) noun 1. any of various plants of the genus Dicentra, especially D. spectabilis, a common garden plant with racemes of red, heart shaped flowers. 2. any of certain other species, as Omalanthus nutans, with red… …  

  • endarteritis obliterans — əˈblid.əˌranz noun Etymology: New Latin, obliterating endarteritis : endarteritis in which the intimal tissue proliferates and ultimately plugs the lumen of an affected artery …   Useful english dictionary

  • thromboangiitis obliterans — əˈblid.əˌranz noun Etymology: New Latin, literally, obliterating thromboangiitis : thromboangiitis of the small arteries and veins of the extremities and especially the feet resulting in occlusion, ischemia, and gangrene called also Buerger s… …   Useful english dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”