ţipătură

ţipătură
ŢIPĂTÚRĂ s. v. aruncătură, azvârlitură, răcnet, strigăt, ţipăt, urlet, zbierătură, zbieret, zvârlitură.
Trimis de siveco, 21.10.2008. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • aruncătură — ARUNCĂTÚRĂ, aruncături, s.f. 1. Aruncare. ♢ expr. Aruncătură de ochi = fel de a se uita; căutătură, ochire. Dintr o aruncătură de ochi = deodată; numaidecât, imediat. 2. Distanţă la care ajunge un obiect aruncat. ♢ expr. O aruncătură de băţ =… …   Dicționar Român

  • strigăt — STRÍGĂT, strigăte, s.n. 1. Cuvânt, şir de sunete emise de cineva cu voce ridicată; ţipăt, strigare. ♦ Invocare. 2. Anunţare, semnalizare (cu voce puternică); comandă. 3. Sunet, şir de sunete sau zgomot caracteristic scos de un animal sau de o… …   Dicționar Român

  • urlet — ÚRLET, urlete, s.n. 1. Strigăt puternic şi prelung scos de oameni sau de animale. ♦ Vorbă cu tonul foarte ridicat; strigăt. ♦ Plâns cu hohote, violent şi zgomotos. ♦ Executare a unui cântec cu tonul foarte ridicat (şi în mod neplăcut pentru auz) …   Dicționar Român

  • zbieret — ZBIÉRET, zbierete, s.n. 1. Urlet specific pe care îl scoate un animal. 2. Strigăt puternic pe care îl scoate un om din cauza mâniei, a spaimei sau a unei dureri; ţipăt. [var.: zbiérăt s.n.] – Zbiera + suf. et. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • ţip — s. n., pl. ţípe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ţip ( puri), s.n. – (Trans.) Sursă, izvor. – var. ţîp. Creaţie expresivă, cf. şop, şipot. – Der. ţipă (var. Trans. ţîpă), s.f. (fluier, ţignal; trişcă), nu pare să fie în …   Dicționar Român

  • ţipăt — ŢÍPĂT, ţipete, s.n. Strigăt ascuţit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt. [var.: ţípet s.n.] – Ţipa1 + suf. ăt. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  Ţipăt ≠ şoaptă, tăcere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”