- ştergător
- ŞTERGĂTÓR, -OÁRE, ştergători, -oare, subst. 1. s.f. Bucată de covor sau împletitură de papură, de sfoară, de material plastic etc., pe care îşi şterge cineva picioarele la intrarea în casă. 2. s.f. (reg.) Prosop. 3. s.n., s.f. Cârpă de şters. 4. s.n. Perie cilindrică cu care se curăţă ţeava tunului. 5. s.n. Aparat format dintr-una sau din două palete cu muchie de cauciuc care, acţionate de un motor, şterg geamul de la parbrizul unui vehicul. 6. s.m. şi f. (Rar) Persoană care se ocupă cu curăţatul hainelor. – Şterge + suf. -ător.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŞTERGĂTÓR s. v. prosop, şervet, ştergar.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeştergătór (persoană) s. m., pl. ştergătóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficştergătór (pentru parbriz, pentru ţeava tunului) s. n., pl. ştergătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficştergătór/ştergătoáre (prosop, cârpă de şters) s. n. /s. f., pl. n. ştergătoáre/ f. ştergătóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞTERGĂT//ÓR1 ştergătoroáre (ştergătoróri, ştergătoroáre) şi substantival (despre persoane) Care efectuează o operaţie de ştergere. /a şterge + suf. ştergătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŞTERGĂT//ÓR2 ştergătoroáre n. 1) Bucată de pânză pentru şters praful. 2) Perie cilindrică specială pentru curăţarea ţevilor la armele de foc. 3) Dispozitiv format din două palete care şterg parbrizul unui vehicul pe timp de ploaie sau de ninsoare. /a şterge + suf. ştergătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.