- şaşiu
- ŞAŞÍU, -ÍE adj. v. saşiu.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98şaşíu (şaşíe), adj. – Încrucişat. – var. saşiu. tc. şaşi (Şeineanu, II, 335; Lokotsch 1866).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
şaşiu
Look at other dictionaries:
şasiu — ŞASÍU, şasiuri, s.n. 1. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. 2. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre, întrebuinţate în industrie, în legătoria de cărţi,… … Dicționar Român
saşiu — SAŞÍU, ÍE, saşii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciş; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciş, încrucişat. [var.: şaşíu, ie adj.] – Din tc. şasi. Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 SAŞÍU adj., adv. 1. adj. chiorâş … Dicționar Român
saşíu — adj. m., f. saşíe; pl. m. şi f. saşíi … Romanian orthography
şasíu — s. n., art. şasíul; pl. şasíuri … Romanian orthography
autoşasiu — AUTOŞASÍU, autoşasiuri, s.n. 1. Şasiu pentru autovehicule. 2. Şasiu lipsit de caroserie. [pr.: a u ] – Auto2 + şasiu. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autoşasíu s. n. (sil. a u ) → şasiu Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
chior — CHIOR, CHIOÁRĂ, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipseşte un ochi. 2. (reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Saşiu. 5. fig. (Despre … Dicționar Român
ceacâr — CEACẤR, Ă, ceacâri, e, adj. (Despre ochii unei fiinţe) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeaşi culoare, care au culori diferite; (despre fiinţe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Care… … Dicționar Român
cruciş — CRUCÍŞ, Ă, crucişi, e, adj., adv. I. adj. 1. (Despre ochi, p. ext. despre oameni) Saşiu; fig. duşmănos. 2. Care se întretaie, se încrucişează. ♢ loc. adv. În cruciş = în cruce. II. adv. 1. Întretăindu se în formă de cruce (I 1). 2. În … Dicționar Român
pieziş — PIEZÍŞ, Ă, piezişi, e, adj., adv. 1. (Care este) aplecat într o parte, oblic, diagonal; p. ext. strâmb. ♢ expr. A zâmbi pieziş = a zâmbi din colţul gurii cu ironie, cu răutate, cu amărăciune. 2. (Care se află) în sau cu pantă (foarte) repede. 3.… … Dicționar Român
încrucişat — ÎNCRUCIŞÁT1 s.n. Încrucişare. – v. încrucişa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCRUCIŞÁT2, Ă, încrucişaţi, te, adj. 1. Care este aşezat cruciş. ♦ (Despre drumuri) Care se întretaie. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre… … Dicționar Român
