înşelător

înşelător
ÎNŞELĂTÓR, -OÁRE, înşelători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care induce în eroare, care amăgeşte, iluzoriu, deluzoriu; care abuzează de buna-credinţă a cuiva; amăgitor. – Înşela + suf. -ător.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNŞELĂTÓR s., adj. 1. s., adj. v. seducător. 2. adj. amăgitor, (livr.) iluzoriu, (înv. şi reg.) părut, (Transilv. şi Ban.) cealău, (Munt.) mâglisitor, (fig.) deşert, mincinos. (O imagine înşelătoroare.) 3. adj. v. iluzoriu. 4. adj. v. perfid. 5. s. v. escroc.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înşelătór adj. m., pl. înşelătóri; f. sg. şi pl. înşelătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNŞELĂT//ÓR înşelătoroáre (înşelătoróri, înşelătoroáre) şi substantival Care înşală; care induce în eroare; iluzoriu. Aspect înşelător. Aparenţe înşelătoroare. /a înşela + suf. înşelătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • iluzoriu — ILUZÓRIU, IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu există în realitate; care amăgeşte, înşelător, amăgitor, himeric; (rar) iluzoric. – Din fr. illusoire, lat. illusorius. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ILUZÓRIU adj. 1.… …   Dicționar Român

  • deluzoriu — DELUZÓRIU, IE, deluzorii, adj. (livr.) Înşelător, iluzoriu. – Din fr. délusoire, lat. delusorius. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98  deluzóriu adj. m. [ riu pron. riu], f …   Dicționar Român

  • seducător — SEDUCĂTÓR, OÁRE, seducători, oare, adj., subst. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare. 2. s.m. Bărbat care abuzează de buna credinţă a femeilor,… …   Dicționar Român

  • specios — SPECIÓS, OÁSĂ, specioşi, oase, adj. (livr.) Care are doar aparenţe favorabile, plăcute; amăgitor, înşelător. [pr.: ci os] – Din fr. spécieux, lat. speciosus. Trimis de Iris, 10.05.2004. Sursa: DEX 98  speciós adj. m. (sil. ci os) …   Dicționar Român

  • amăgitor — AMĂGITÓR, OÁRE, amăgitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care amăgeşte; înşelător. – Amăgi + suf. itor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMĂGITÓR adj., s. 1. v. înşelător. 2. s., adj. v. seducător. Trimis de …   Dicționar Român

  • balamut — BALAMÚT, Ă, balamuţi, te, adj., s.m. şi f. (reg.) 1. adj. (La jocul de cărţi) Măsluit. 2. s.m. şi f. Flecar. ♦ Nătâng, prost. – Din rus balamut. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DLRM  BALAMÚT adj …   Dicționar Român

  • cealău — adj. v. amăgitor, înşelător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cealău1, cealăi, s.m. şi adj. m. (reg.) 1. (s..m.) nadă (pentru peşte) 2. (adj …   Dicționar Român

  • falacios — FALACIÓS, OÁSĂ adj. (Rar) Înşelător, amăgitor. [pron. ci os. / < lat. fallaciosus, cf. fr. fallacieux]. Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DN  FALACIÓS, OÁSĂ adj. înşelător, amăgitor. (< fr. fallacieux …   Dicționar Român

  • insidios — INSIDIÓS, OÁSĂ, insidioşi, oase, adj. Care caută să înşele; viclean, perfid, şiret. ♦ (med.; despre o boală) Care apare pe nesimţite, fără manifestări vizibile. ♦ (Despre gaze de luptă) Care îşi manifestă acţiunea asupra organismului mai târziu.… …   Dicționar Român

  • lăstire — lăstí ( tésc, ít), vb. – A înşeal, a păcăli. sl. lĭstiti (DAR). Împrumut cult, sec. XVI, înv. – Der. lăstitoriu, adj. (înv., înşelător); lăstiv, adv. (înşelător, înv.), din sl. lĭstivŭ. Trimis de blaurb, 25.10.2008 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”