întuneric

întuneric
ÎNTUNÉRIC s.n. 1. Lipsă de lumină. 2. fig. Incultură, ignoranţă. [var.: (reg.) întunérec s.n.] – În + tuneric (înv. "întunecime" < lat.).
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

Întuneric ≠ lumină
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNTUNÉRIC s. 1. v. beznă. 2. întunecime, obscuritate, umbră. (întuneric nopţii se întinde peste câmpii.)
Trimis de siveco, 14.12.2007. Sursa: Sinonime

ÎNTUNÉRIC s. v. duium, grămadă, mulţime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
Trimis de siveco, 14.12.2007. Sursa: Sinonime

întunéric s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNTUNÉRIC n. 1) Lipsă de lumină; obscuritate. ♢ întuneric beznă foarte întuneric. Pe întuneric a) când nu se mai vede; b) fără lumină. 2) fig. Lipsă de cunoştinţe; neştiinţă; înapoiere. /în + tuneric
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bâjbâi — BÂJBÂÍ, bấjbâi, vb. IV. intranz. A orbecăi (în întuneric, în ceaţă etc.). ♦ tranz. A căuta ceva pipăind prin întuneric. ♢ loc. adv. Pe bâjbâite = pe dibuite, dibuind, bâjbâind. – Formaţie onomatopeică. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • obscuritate — OBSCURITÁTE, obscurităţi s.f. 1. Lipsă de lumină; întuneric, întunecime. 2. fig. Lipsă de claritate (în idei, în stil etc.); nelămurire, confuzie. 3. fig. Lipsă de renume, de vază, de faimă etc.; mediocritate. – Din fr. obscurité, lat. obscuritas …   Dicționar Român

  • întuneca — ÎNTUNECÁ, întúnec, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face întunecos, obscur; a (se) lipsi de lumină. ♦ refl. impers. A se însera, a se înnopta, a se înnegura, 2. refl. (Despre corpuri cereşti; la pers. 3) A şi pierde strălucirea, a suferi o… …   Dicționar Român

  • beznă — BÉZNĂ, bezne, s.f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  Beznă ≠ lumină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  BÉZNĂ s. întunecare, întunecime, întuneric, negură,… …   Dicționar Român

  • noapte — NOÁPTE, nopţi, s.f., adv. I. s.f. 1. Interval de timp cuprins între apusul soarelui şi răsăritul lui, când este întuneric. ♢ loc. adj. De noapte = a) care lucrează, e de serviciu în timpul nopţii; b) (despre păsări, insecte, animale etc.) care… …   Dicționar Român

  • dibui — DIBUÍ, díbui, vb. IV. 1. intranz. A merge cu nesiguranţă, şovăielnic, căutând un drum. ♦ tranz. şi intranz. A căuta cu nesiguranţă; a căuta pipăind prin întuneric. ♢ expr. Pe dibuite = pipăind, căutând cu mâinile, fără sa vadă; la întâmplare, la… …   Dicționar Român

  • etiolare — ETIOLÁRE, etiolări, s.f. Fenomen care apare la plantele crescute în întuneric, manifestat prin alungirea tulpinilor, micşorarea şi albirea frunzelor etc., din cauza lipsei de clorofilă. [pr.: ti o ] – v. etiola. Trimis de cornel, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • negru — NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, e, adj., s.n., s.m. I. adj. 1. (Despre obiecte, fiinţe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai… …   Dicționar Român

  • scotofobie — SCOTOFOBÍE s.f. Teamă patologică de întuneric. [gen. iei. / cf. gr. skotos – întuneric, phobos – frică]. Trimis de LauraGellner, 31.08.2005. Sursa: DN  SCOTOFOBÍE s. f. teamă patologică de întuneric. (< engl. scotophobia) Trimis de raduborza …   Dicționar Român

  • semiîntuneric — SEMIÎNTUNÉRIC s.n. Lumină slabă; semiobscuritate. – Semi + întuneric. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SEMIÎNTUNÉRIC s. v. penumbră. Trimis de siveco, 07.12.2007. Sursa: Sinonime  semiîntunéric s. n. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”