cursă — CÚRSĂ1, curse, s.f. 1. Distanţă parcursă regulat de un vehicul pe acelaşi itinerar şi conform unui orar stabilit. ♦ (concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanţă. 2. Distanţă parcursă de o piesă între punctele extreme într o mişcare… … Dicționar Român
concurenţă — CONCURÉNŢĂ, concurenţe, s.f. 1. Rivalitate comercială, luptă dusă cu mijloace economice între industriaşi, comercianţi, monopoluri, ţări etc. pentru acapararea pieţei, desfacerea unor produse, pentru clientelă şi pentru obţinerea unor câştiguri… … Dicționar Român
concurs — CONCÚRS, concursuri, s.n. 1. Întrecere (sportivă) care se termină întotdeauna cu un clasament şi cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanţi. 2. Examen pentru dobândirea, în ordinea clasificării, a unui post, a unei catedre, a… … Dicționar Român
start — START, starturi, s.n. Loc de plecare (marcat printr o linie) într o cursă sportivă. ♢ expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl.… … Dicționar Român
combinat — COMBINÁT2, Ă, combinaţi, te, adj. Care este alcătuit din mai multe elemente diferite; care formează o combinaţie. ♦ spec. (chim.; despre substanţe) Compus. ♦ (Substantivat, f.) Probă sportivă complexă (de schi). – v. combina. cf. fr. c o m b i n… … Dicționar Român
competiţie — COMPETÍŢIE, competiţii, s.f. Concurs, întrecere. – Din fr. compétition. Trimis de LauraGellner, 11.05.2008. Sursa: DEX 98 COMPETÍŢIE s. 1. v. concurs. 2. v. gală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime competíţie s. f. (s … Dicționar Român
emulaţie — EMULÁŢIE, emulaţii, s.f. Sentiment, dorinţă, strădanie de a egala sau de a întrece pe cineva într un domeniu de activitate; întrecere. [var.: emulaţiúne s.f.] – Din fr. émulation, lat. aemulatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
derbi — DÉRBI, derbiuri, s.n. 1. Cursă specială de trap sau de galop a celor mai buni cai de trei ani, care are loc o dată pe an. 2. Întrecere sportivă de mare importanţă şi prestigiu între două echipe, pentru stabilirea clasamentului. – Din engl., fr.… … Dicționar Român
meci — MECI, meciuri, s.n. Întrecere sportivă disputată între două persoane sau între două echipe; întâlnire, partidă, joc. – Din engl., fr. match. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MECI s. (SPORT) dispută, întâlnire, întrecere, joc, partidă … Dicționar Român
punctaj — PUNCTÁJ, punctaje, s.n. 1. Notaţie în puncte a rezultatelor obţinute la o întrecere (sportivă etc.); totalitatea punctelor obţinute de cineva într o întrecere (sportivă). 2. Însemnare, notă care conţine punctele mai importante ale unei relatări,… … Dicționar Român
