- start
- START, starturi, s.n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ♢ expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Start ≠ finişTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSTART s. (SPORT) plecare. (A avut un start bun.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeSTART s. v. debut, început.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimestart s. n., pl. stárturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTART starturi n. 1) Loc de unde începe o competiţie sportivă. 2) Prima fază a unei întreceri sportive. ♢ A da start ul a da semnalul de începere a unei probe sportive. La start! comandă care anunţă participanţii la o probă sportivă să ia poziţia cuvenită pentru a începe competiţia. 3) Moment de început al unei acţiuni orientate spre un anumit scop. startul navei cosmice. /<engl. startTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTART s.n. 1. Loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♢ A se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă. 2. Momentul în care începe o întrecere sportivă. ♦ (p. ext.) Pornire într-o acţiune. 3. (Av.) Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. [pl. -turi, -te. / < engl. start, cf. germ. Start].Trimis de LauraGellner, 25.09.2005. Sursa: DNSTART s. n. 1. loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♦ a se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă; a da start ul = a da semnalul de plecare într-o întrecere sportivă. 2. momentul în care începe o asemenea întrecere. ♦ (p. ext.) pornire într-o acţiune. 3. (av.) loc pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. reper care marchează începutul benzilor cinematografice. (< engl. start)Trimis de raduborza, 09.03.2009. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.