însoţi — ÎNSOŢÍ, însoţesc, vb. IV. 1. tranz. A merge împreună, a întovărăşi, a petrece pe cineva pe un drum, într o călătorie etc.; a acompania. ♦ (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. ♦ refl. recipr. (pop.) A se întovărăşi, a se asocia cu cineva … Dicționar Român
asocia — ASOCIÁ, asociez, vb. I. refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. ♦ refl. şi tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu alţii, la o acţiune, la o iniţiativă etc. [pr.: ci a] – Din fr. associer, lat.… … Dicționar Român
ortăci — ORTĂCÍ, ortăcesc, vb. IV. refl. recipr. (reg.) A lega tovărăşie cu cineva; a se întovărăşi, a se asocia. – Din ortac. Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 ORTĂCÍ vb. v. asocia, grupa, împrieteni, însoţi, întovărăşi, uni. Trimis de… … Dicționar Român
acompania — ACOMPANIÁ vb. 1. (muz.) a secunda. (Îl acompania la pian.) 2. v. însoţi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime acompaniá vb. (sil. ni a), ind. prez. 1 sg. acompaniéz, 3 sg … Dicționar Român
cârd — CÂRD, cârduri, s.n. 1. Grup mare de animale mamifere, de păsări, de peşti de acelaşi fel, care se află împreună. 2. (De obicei peior.) Ceată (mare) de oameni. ♢ expr. A se pune (sau a intra) în cârd cu cineva = a se asocia, a se întovărăşi cu… … Dicționar Român
prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… … Dicționar Român
soţi — SOŢÍ vb. v. asocia. GRUPA. ÎNSOŢI. ÎNTOVĂRĂŞI. UNI. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime soţí, soţésc, vb. IV refl. 1. (înv. şi reg.) a se întovărăşi, a se asocia. 2. (reg.) a se căsători. Trimi … Dicționar Român
înceti — încetí, încetésc, vb. IV (înv.) 1. a aduce pe cineva în ceata altora, a face tovarăş pe cineva. 2. a întovărăşi, a însoţi. 3. (refl.) a se asocia, a se întovărăşi. Trimis de blaurb, 08.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
întovărăşire — ÎNTOVĂRĂŞÍRE, întovărăşiri, s.f. Acţiunea de a (se) întovărăşi şi rezultatul ei. – v. întovărăşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNTOVĂRĂŞÍRE s. 1. v. însoţire. 2. asociaţie, asociere, tovărăşie, (înv. şi reg.) sâmbră, soţie, (reg … Dicționar Român
acompaniat — ACOMPANIÁ, acompaniez, vb. I. tranz. 1. A susţine o melodie printr un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ţine isonul. 2. A întovărăşi, a însoţi pe cineva. [pr.: ni a] – Din fr. accompagner. Trimis de ana zecheru, 05.05.2008. Sursa … Dicționar Român
